Vremea cind facturile te faceau fericit

Un barbat zdravan din Cisnadie isi ofera rinichiul spre vinzare ca sa-si poata plati datoriile de 18 milioane la intretinere. Piata organelor pare sa prospere cu atitia restantieri la intretinere, la fel cum, la un moment dat, debransarile dadusera peste cap piata de fier vechi cu puzderia de calorifere smulse din pintecele blocurilor. La Dirste, cartier brasovean renumit pentru un canton din dreptul caruia trenurile, venind dinspre Valea Prahovei, se napustesc nebune spre gara cu 120 de kilometri la ora, la Dirste, deci, locuitorii au iesit in primul miting dedicat facturilor de intretinere. S-a strigat din toti rarunchii „Jos facturile!“ si s-a decis ca usile blocurilor sa fie sigilate pentru a opri intrarea postasilor cu orice fel de factura. Iata cum ne gasesc martisoarele, intre prima zi a primaverii si Ziua Femeii. Martisoarele se pastreaza si ele apropiate imprejurarilor, fiind eliminate in acest an martisoarele cu oameni politici. Tarabele sint pline cu pisici, draci si idioti. Fara oameni politici. Cota oamenilor politici este in scadere pe masura ce se intetesc scandalurile din acest perimetru. Cineva ducea dorul parlamentului romantic din anii ce au urmat imediat revolutiei. Cita sinceritate, pe atunci, tot atita morala in saracie. Eram toti saraci, vehementi si sinceri. Unii au ramas si sinceri. Cine a facut politica a inteles ca e anapoda sa fii si una, si alta. Cum s-a ajuns insa ca politicienii sa fie refuzati de creatorii de martisoare e un drum lung. Exista politicieni onesti si lichele. In fata electoratului, ca in fata neantului, sint insa egali. Show-urile TV n-au darul sa limpezeasca apele. Injuraturile si acuzele cad ametitor de-o parte si de alta. Daca e sa iei de bun adevarul ambelor tabere, intelegi ca in tara asta s-au intimplat doua chestii importante: s-a mintit si s-a furat in draci. Afli din ziare ca unul, ca sa ajunga ministru la un minister rivnit, i-a bagat concurentului in cap ca are cancer. Mai mult, l-a trimis si la un amic doctor. Si ala i-a confirmat. Omul era la pamint, in pragul infarctului. Afla mai apoi ca era sanatos tun, dar ca fusese lucrat ca sa piarda ministerul. Lucratura fina de lichea exersata inca din vremea parlamentului romantic, cind eram toti sinceri si entuziasti. Sa te mai miri ca n-a mai cerut nimeni martisoare cu politicieni? Sa te mai miri ca dracii si idiotii s-au asezat pe pieptul femeii romane? Unde sint vremurile politicianului in pulover si amarit, cind facturile erau lucrul cel mai frumos din viata unei asociatii de locatari?