Despre pumn, mentalitati si bataie

Fel si fel de specialisti in micro, dar si in macroeconomie isi tot dau cu parerea cum poate fi schimbata lumea, lumea romaneasca. Exista si specialisti in alte domenii, cum ar fi sanatatea, mass-media, agricultura, care si-au expus teoriile si programele. Rezultatele, chiar daca nu se vad intotdeauna cu ochiul liber, s-au mai facut simtite pe ici, pe colo. Cind vine vorba insa de mentalitatea lumii in care traim, mentalitatea oamenilor care formeaza aceasta lume, mai exact spus, e jale. Si e jale pentru mentalitatile care erau deja bolnave in ’89. Au intrat de mult in coma, iar mentalitatile care incepeau atunci o noua viata au fost viciate cit ai zice democratie. Monedele iluzorii ale capitalismului nostru au devenit mita, spaga, spertul, santajul s.a.m.d. Este reclamata in gura mare coruptia, devenita de ani buni institutionalizata. Cine intretine aceasta coruptie? Nu cumva functionarii publici, fel si fel de angajati ai statului care-si maresc si ei micile venituri cum pot? Si acestia nu sint tot cetateni ai Romaniei care se pling de felul in care tarisoara asta trista, dar plina de umor, este cotropita de coruptie? Ba, chiar ei! Si cei care i-au invatat cu mita si spaga, mai de nevoie, mai de voie, nu sint tot cetateni ai Romaniei? Raspunsul este, ati ghicit, da. Asadar, exagerind putin, cetatenii romani sint cei care alimenteaza un cerc vicios, in care ei sint la mijloc, cercul coruptiei. Mentalitatile bolnave nu pot fi schimbate, am scris-o si cu alta ocazie, decit cu pumnul. Paradoxal, nu sint pentru folosirea fortei. Sint un om al dialogului, al dezbaterii, dar cind fel si fel de securisti, fel si fel de limbrici care si ieri, dar si azi, au ramas la putere, rizindu-ne in nas, traind doar din mita si spaga, parca ar trebui folosit pumnul. Nu stiu daca asa o sa le schimbam mentalitatea de viermi de lux, dar stiu ca o sa-i speriem al naibii de tare. Cind eram un pic mai tinar si necunoscut, cind intilneam astfel de indivizi ii luam de guler, gata sa sar la bataie. De cind am devenit persoana publica, am devenit mai retinut ca sa nu creada oamenii ca fac asta pentru ca sint cine sint. A inceput sa-mi pese tot mai putin de asta, tot vazind ce colcaiala exista in jurul nostru. Pentru cei „avizati“ sint gata iarasi sa sar la bataie.