Preşedintele Traian Băsescu şi PDL doresc să limiteze atribuţiile judecătorilor Curţii Constituţionale sau să le transfere Curţii Supreme, însă restrângerea dreptului de a se pronunţa pe legislaţia fiscală, de exemplu, după model maghiar, pare imposibilă. În România, atribuţiile Curţii sunt prevăzute în Constituţie. Limitarea lor se poate face doar prin revizuirea legii fundamentale. Nu doar puterea, ci şi opoziţia critică tot mai vehement Curtea. PSD şi PNL vorbesc despre dictatură constituţională şi propun un nou sistem de control. Dar tot ei spun că modificarea Constituţiei are şanse minime în această legislatură, fiind nevoie de o majoritate de 2/3. Apoi, mai există un obstacol fundamental: orice iniţiativă de revizuire a Constituţiei trebuie să treacă mai întâi chiar de filtrul Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională a atins, în aceste zile, performanţa de a exaspera întreaga clasă politică, de la stânga la dreapta. Parlamentari de la PDL şi PNL cred că atribuţiile Curţii Constituţionale trebuie transferate la Curtea Supremă, în timp ce PSD vorbeşte despre modificarea sistemului de numire a judecătorilor, astfel încât instituţia să fie depolitizată.
* Consilierul prezidenţial, Cătălin Avramescu, a declarat pentru HotNews.ro că, din punctul său de vedere, „trebuie să luăm în calcul, în cadrul unei reforme, cândva, trecerea la alt sistem democratic de control în ce priveşte constituţionalitatea legilor. În România, asta ar însemna un sistem de control rezervat Curţii Supreme, care să se pronunţe pe cazuri şi în cazuri precise“.
* Deputatul PDL, Mihai Boldea, a declarat pentru HotNews.ro că, „în momentul de faţă, Curtea Constituţională este un organism care nu-şi mai îndeplineşte atribuţiile de control“ şi că „limitează dreptul parlamentului de a legifera, deşi nu are atribuţii în politica economică sau fiscală“, exemplificând cu deciziile pronunţate în cazul legii pensiilor, legii educaţiei sau legii referitoare la despăgubirile acordate foştilor deţinuţi politici. Boldea susţine că instituţia trebuie depolitizată şi că „atribuţiile sale trebuie să fie preluate de plenul judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“.
* Senatorul PSD, Toni Greblă, a declarat pentru HotNews.ro că „toată lumea e nemulţumită, în funcţie de soluţii“, şi că „trebuie gândit un nou sistem de control al constituţionalităţii“. O soluţie ar fi, în opinia sa, modificarea sistemului de numire la Curte: viitorii judecători să provină în mod obligatoriu din rândul magistraţilor cu vechime de minimum 15 ani şi să fie aleşi de către sistemul judiciar, nu propuşi de politicieni, ca acum.
Miercuri, 17 noiembrie, după ce Curtea Constituţională a validat formarea grupului independenţilor în parlament, deşi partidul lui Gabriel Oprea n-a participat la alegerile din 2008, a venit rândul PSD şi PNL să-i critice pe judecătorii în robe vişinii. Liderul PSD, Victor Ponta, a declarat, citat de Agerpres, că decizia Curţii desfiinţează ideea de opoziţie şi legiferează traseismul politic.
În acest context, deputatul PNL, Ciprian Dobre, a propus ca atribuţiile Curţii Constituţionale să fie transferate Curţii Supreme: „Câtă vreme proiectele de legi, hotărârile parlamentului nu se vor transfera de la controlul de constituţionalitate către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cred că nu vom reuşi să apărăm democraţia. În opinia mea, constituţionalitatea trebuie verificată de către judecătorul de carieră independent şi inamovibil. Judecătorul de la Curtea Constituţională nu e nici independent, nici inamovibil şi nu e nici judecător de carieră. El e un judecător de conjunctură, care apucă aceste prerogative în urma unor decizii politice în birourile politice ale partidelor“.
Preşedintele Traian Băsescu a calificat, joi, 11 noiembrie, Curtea Constituţională drept o „instituţie penibilă“, după decizia în cazul legii educaţiei, pe motiv că ar fi pus în pericol respectarea acordului cu FMI. Şeful statului s-a arătat nemulţumit că judecătorii Curţii „au interferat masiv politica economică a guvernului“.
Metoda Orban, imposibil de aplicat la Bucureşti
Şi premierul maghiar, Victor Orban, s-a supărat pe Curtea Constituţională, din cauză că i-a anulat o serie de măsuri anticriză, cum ar fi suprataxarea compensaţiilor financiare şi a bonusurilor care depăşesc 10.000 de euro. Numai că, spre deosebire de România, atribuţiile Curţii Constituţionale ungare sunt prevăzute într-o lege organică, nu în Constituţie. Astfel, premierului Orban i-a fost uşor, acum două zile, să modifice pur şi simplu legea în parlament, unde partidul sau, FIDESZ, are majoritate zdrobitoare, controlând două treimi.
În schimb, în România, atribuţiile Curţii Constituţionale nu pot fi modificate prin lege, cum s-a întâmplat în Ungaria, în sensul limitării lor, ci numai prin revizuirea legii fundamentale. La articolul 146 sunt enumerate aceste atribuţii. La primul alineat se prevede, suplimentar, că judecătorii Curţii se pronunţă, din oficiu, „asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei“. Tocmai această prevedere ar putea bloca, odată în plus, orice tentativă de diminuare a puterilor Curţii, este de părere directorul Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru: „Trebuie făcută cu mare gingăşie, să nu lezezi Curtea. Dacă porneşti un proces de revizuire a Constituţiei care ţinteşte Curtea, el nu va trece. Pot schimba oricând regula: A, vreţi să ne daţi în cap? Nici o problemă, numai că va trebuie 50% prezenţă la referendum“.
Puterile Curţii pot fi suplimentate uşor, dar sunt imposibil de tăiat
Aşadar, puterile Curţii nu pot fi limitate prin lege organică, însă ele pot fi suplimentate, cum s-a întâmplat recent. Printr-o modificare adusă legii de funcţionare, propusă de PSD, Curtea se poate pronunţa, mai nou, şi asupra hotărârilor emise de parlament, nu doar asupra ordonanţelor şi proiectelor de legi. Mecanismul sporirii puterilor Curţii a fost prevăzut printr-o modificare a Constituţiei, în 2003, în timpul guvernării Năstase.
Raportul Comisiei prezidenţiale pe tema revizuirii Constituţiei constată, la pagina 67: „Cu ocazia revizuirii din 2003 s-a introdus menţiunea potrivit căreia Curtea îndeplineşte orice alte atribuţii dacă sunt specificate prin lege organică (art. 146, lit. l). Comisia consideră că este justificată renunţarea la această prevedere: legea nu poate să adauge la Constituţie, ci doar să detalieze unele dintre atribuţiile Curţii Constituţionale“.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la începutul lunii septembrie, la TVR 1, că va transmite în această toamnă parlamentului proiectul de modificare a Constituţiei, care a fost elaborat de guvern. Proiectul, care vizează în primul rând aplicarea rezultatelor referendumului din 2009, adică trecerea la parlament unicameral, prevede şi alte mici îmbunătăţiri la Constituţie. Nu este clar deocamdată cât de extinse vor fi modificările la capitolul privind rolul şi atribuţiile Curţii Constituţionale.
Majoritatea parlamentarilor sunt de părere că, în lipsa unui acord între PSD, PNL şi PDL asupra modificărilor la legea fundamentală, şansele unei revizuri a Constituţiei în actuala legislatură sunt practic nule. Comisia constituţională înfiinţată în parlament la începutul lui 2010 nu s-a întrunit niciodată pentru a discuta o eventuală revizuire. În concluzie, toţi declară că îşi doresc o nouă Curte Constituţională, cu atribuţii limitate sau transferate Curţii Supreme, dar cu toţii sunt de acord că acest lucru nu se poate întâmpla prea curând.
