Milioane de voturi înspăimântătoare

Dacă va fi adoptată, va deveni cea mai importantă modificare a legislaţiei electorale din ultimii 20 de ani. Dar nu pentru că aduce noutăţi procedurale, ci pentru ceva mult mai important. Propunerea legislativă privind exercitarea votului prin corespondenţă doreşte să introducă în procesul electoral aproximativ cinci milioane de cetăţeni români aflaţi peste hotare. Aceştia nu sunt expuşi bombardamentului mediatic din ţară şi trăiesc într-un mediu concurenţial, independent de asistenţa statului român. Sunt mai greu de manipulat şi mai greu de citit decât românii de acasă. Sunt altfel şi sunt mulţi. Prin potenţialul lor de a crea surpriza, politicienii români se tem de ei, dar în acelaşi timp îi şi doresc. Lor le datorează Traian Băsescu un al doilea mandat şi este, probabil, una dintre explicaţiile pentru care Teodor Baconschi, un apropiat al preşedintelui Băsescu, promovează intens, din poziţia sa de ministru de externe, adoptarea acestei legi, în timp ce social-democraţii o susţin caragialeşte: să se aprobe, dar suntem împotrivă. Dar care sunt adevăratele intenţii ale politicienilor în privinţa acestei legi importante?
Întregul proces de votare se va derula prin intermediul expedierii poştale, evitarea folosirii unor proceduri electronice fiind principala critică punctuală venită dinspre oponenţii proiectului. În plus, Teodor Baconschi s-a pronunţat hotărât împotriva unui vot electronic, fără să prezinte argumente decisive pentru poziţia sa. Pentru a fi luat în calcul, plicul cu votul exprimat trebuie să ajungă la oficiul diplomatic cel târziu în ziua anterioară datei alegerilor. Aici apare şi prima scăpare importantă. Este bine cunoscută influenţa de care se bucură ultima dezbatere din perioada campaniei electorale. Proiectul îi obligă însă pe cetăţenii români din străinătate să-şi pronunţe opţiunea înaintea acestor ultime şi importante gesturi electorale. E aceasta o formă de discriminare sau nu? Răspunsul la întrebare e complicat, dar problema ar putea fi dizolvată apelând la varianta electronică, ce nu suferă de latenţa specifică serviciilor poştale. În plus, o lege pe un subiect atât de sensibil nu-şi poate permite formulări vagi. În această privinţă, obiecţia enunţată de specialiştii Fundaţiei Soros este grăitoare: situaţiile în care se fac radierile alegătorilor din registrul votanţilor prin corespondenţă trebuie să fie foarte clare. Textul pre-zent include printre aceste situaţii şi formularea „alte cazuri prevăzute de lege“, deşi nu există nici o altă lege care să se refere la votul prin corespondenţă.
Însă, dincolo de aceste aspecte importante, dar tehnice, apare un mare semn de întrebare. Deşi declarativ intenţia autorităţilor este de a include milioanele de români din străinătate în jocul alegerilor, proiectul pre-zent este foarte restrictiv, permiţând votul doar în cazul cetăţenilor care au reşedinţă stabilă sau au un domiciliu înregistrat formal peste hotare. Dar este bine cunoscut că cei mai mulţi români emigraţi locuiesc temporar în străinătate şi nu sunt înregistraţi formal, neavând nevoie de permis de şedere.  
Tabloul se limpezeşte. Social-democraţii, slab reprezentaţi în rândul emigranţilor, nu pot contesta vocal dreptul acestora de a vota, dar se tem de cele câteva sute de mii de electori care până acum nu s-au manifestat defel ca susţinători ai PSD. De cealaltă parte, democrat-liberalii sunt dornici să faciliteze votul diasporei, în majoritate favorabilă lui Traian Băsescu. Dar nici unii, nici ceilalţi nu doresc să se trezească brusc cu un mi-lion de noi votanţi care, prin mobilitatea lor, sunt greu de controlat şi de influenţat. Coşmarul cel mai negru al politicianului aflat în campanie electorală este alegătorul imprevizibil şi pragmatic. Sunt cele două caracteristici ale milioanelor de români care muncesc peste hotare, fără intenţia de a se stabili permanent acolo. Dincolo de declaraţiile bombastice ale reprezentanţilor puterii şi contraargumentele subţiri ale opoziţiei, politicienii îi ignoră din nou pe aceşti români. Dar nu pentru că-i uită, ci pentru că se tem de ei.