Habarnam e un simpatic. La fel și Victor Ponta. Habarnam e cam palavragiu. La fel și Victor Ponta. În orașul lui, Habarnam e un încurcă-lume. În țara lui, Victor Ponta e prim-ministru. În două săptămâni a numit deja trei miniștri la educație și așteaptă ca un alt ministru nominalizat (Victor Alistar) să-și rezolve problemele de incompatibilitate.
Alte trei erori ale premierului Ponta (ignorate până acum) s-au petrecut într-un domeniu foarte serios: al sănătății. Dar să fim îngăduitori: ca și Habarnam, Victor Ponta greșește copilărește.
„Probabil că habar nu are despre ce e vorba. I s-a pus un microfon în față și a comentat“. Este caracterizarea făcută premierului Victor Ponta de către colegul său liberal din alianța USL, Eugen Nicolaescu. Ministru al sănătății timp de aproape patru ani și președintele comisiei de sănătate a PNL, Nicolaescu a propus săptămâna trecută desființarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Victor Ponta a etichetat imediat ideea liberalului ca fiind „năstrușnică“, deși modelul propus a fost deja testat în câteva țări europene. Impasul grav în care se găsește sistemul medical românesc ar trebui să-l determine pe premierul Ponta să trateze cu seriozitate toate propunerile pe această temă, cu atât mai mult când ele vin dinspre un fost ministru al sănătății, care-i mai este și coleg de alianță.
Nu există în România domeniu mai important aflat într-o criză mai acută decât sănătatea. Aceasta este o zonă în care Victor Ponta ar putea dovedi că are aptitudini de om de stat, nu doar de politician dâmbovițean. Această zonă nu ar trebui să fie un poligon de tragere pentru meschine răfuieli politice.
Nu trecuseră 24 de ore de când Victor Ponta devenise oficial primul ministru al României și aborda deja un prim subiect din zona sănătății: extrem de controversata taxă clawback, impusă producătorilor de medicamente de către un guvern Boc aflat în disperată căutare de noi surse de finanțare a sistemului medical. Plin de indignare, premierul Ponta consideră (într-o emisiune la Antena 3) „ilegală“ atitudinea fostului președinte CNAS, Lucian Duță. Eticheta dură pusă de Ponta era particularizată la un anumit gest al președintelui CNAS: „Am aflat cu indignare că domnul Duță a creat, înainte de a pleca, o nouă problemă guvernului trimițând facturile referitoare la încasarea taxei de clawback (…) această atitudine este nu doar neelegantă, ci chiar ilegală“.
Taxa clawback este o temă extrem de tehnică și un politician înțelept ar încerca să o evite dacă nu a trecut în prealabil printr-o informare temeinică pe subiect. Nu a fost însă și cazul lui Victor Ponta, care nu știa – se pare – că directorul CNAS (indiferent care ar fi fost numele lui) este obligat prin lege să transmită acele facturi producătorilor, termenul-limită de încasare a taxei fiind 15 mai.
De altfel, Vasile Cepoi, ministru al sănătății chiar în guvernul Ponta, a lămurit cu precizie situația: „Președintele CNAS avea obligația să transmită aceste consumuri de medicamente către producători pentru ca ei să-și plătească taxa de clawback. Problema e că el a făcut-o în ultima clipă, luându-ne prin surprindere și neatenționându-ne asupra faptului că nivelul taxei atinge o cotă foarte mare din cifrele de afaceri ale producătorilor“. Rugat să comenteze acuzațiile premierului României, Vasile Cepoi a încercat să fie diplomat: „Cred că formularea premierului Ponta e mai politică, ca să zic așa“.
Prin urmare, dacă Ponta s-ar fi limitat la folosirea calificativului „neelegant“ ar fi avut dreptate. Deprinderile însușite în studiourile voiculesciene l-au făcut să apese pedala până ce de pe buze i-a demarat cuvântul „ilegal“. Rostit de gura slobodă a unui politician, n-ar fi avut prea mare importanță. Dar Ponta a schimbat deja studioul televiziunilor cu biroul de prim-ministru la Palatul Victoria. Și acolo cuvintele au altă greutate, nu mai sunt doar niște grăunțe cu care arunci în găinile bulucite primprejur.
Am pus ieșirea de atunci a lui Victor Ponta pe seama prospețimii sale în înalta funcție. După seri multe petrecute alături de Mihai Gâdea, e greu să te deprinzi peste noapte cu responsabilitatea unui prim-ministru. Doar că premierul a recidivat peste alte zece zile, tot într-un studio de televiziune (pe 17 mai, la RTV), când a acuzat din nou aceeași acțiune – altfel legală – a președintelui CNAS. Se pare că unele obiceiuri au rădăcini adânci.
Cel de-al treilea subiect din domeniul sănătății pe care premierul Victor Ponta s-a pronunțat a fost intenția ministrului Cepoi de a institui o taxă pe bere și fast-food. În timpul prezentării raportului Expert Forum despre situația veniturilor și cheltuielilor din sistemul de sănătate, Vasile Cepoi a susținut introducerea acestor două taxe prin care să se suplimenteze veniturile la fondul național de asigurări de sănătate.
Măsura este o soluție de avarie, deoarece ministrul Cepoi știe foarte bine că în an electoral e improbabil să obțină suplimentarea taxelor plătite la sănătate. Asta, deși contribuțiile românilor la fondurile de sănătate publică sunt mult sub media europeană (chiar și atunci când ne comparăm cu Ungaria sau Cehia). În plus, România este țara europeană care, prin decizie politică, alocă sănătății cetățenilor ei cel mai mic procent din PIB. Avem mult prea puțini bani la dispoziție și cheltuim pe sănătate ca și când am fi de zece ori mai bogați.
La două ore după acest anunț, premierului Ponta i s-a solicitat o opinie pe subiect în timpul unei conferințe de presă. „O să discutăm. Nu cunosc inițiativa“. Și-a revenit, mi-am spus, satisfăcut că premierul s-a decis să nu mai vorbească fără să fie informat.
Dar, la doar câteva ore după ce declarase că nu cunoaște inițiativa, premierul Victor Ponta a ajuns din nou într-un studio de televiziune. „Respectiva taxă pe fast-food sau pe anumite băuturi alcoolice nu o văd în nici un caz ca un mod de a aduce venituri la buget. Dar o văd pozitiv pentru a folosi mijloacele legislative de a sancționa un tip de alimentație nesănătoasă, care afectează viața copiilor noștri“, a spus premierul Ponta.
În literatura de specialitate nu există dovezi care să facă o conexiune directă între creșterea taxelor pe viciu și scăderea consumului de alimente nesănătoase. Mai mult, chiar comisarul european pentru fiscalitate, Algirdas Semeta, a recunoscut în 2011 că „nu se poate afirma că impozitarea suplimentară este o metodă eficientă de a schimba obiceiurile alimentare ale consumatorilor“. Justificarea impunerii acestor taxe este însă foarte limpede explicată în The Economist: „În momente dificile, politicienii își îndreaptă privirea spre ele. Și cu găurile uriașe din finanțele publice, ocazia de a crește taxele în numele sănătății publice nu a fost niciodată mai bună“.
Și astfel, Victor Ponta a ratat încă o ocazie de a fi un om de stat informat și corect, eșuând în papucii mici ai politicianului populist cocoloșit în studiourile televiziunilor prietene. Spre binele nostru, al tuturor, sper totuși ca Eugen Nicolaescu să fi avut dreptate atunci când spunea despre premierul Ponta că „habar nu are despre ce este vorba. I s-a pus un microfon în față și a comentat“. Pentru că erorile cauzate din neștiință, deși la fel de periculoase, sunt preferabile erorilor produse din rea-voință.
Premierul Ponta în aventurile lui Habarnam
ȘTIRI VIDEO GdS
Ultimele stiri
Toate
- Toate
- Administratie
- Admitere
- Advertoriale
- Afaceri de succes
- Agricultura
- Auto
- Autostrada Olteniei
- Bacalaureat
- Bancuri
- Bani & Afaceri
- Bani Europeni
- Baschet
- Black Friday
- Casa si gradina
- Cultura
- Diete si fitness
- Dolj
- Educatie
- Europa
- Eveniment
- Featured
- Finante
- Fotbal
- Gadgets
- Gaming
- Gazeta mea
- Gorj
- Handbal
- Horoscop
- Imobiliare
- International
- Interviu
- Investigatii
- IT&C
- Local
- Magazin
- Mama si copilul
- Medicina
- Mehedinţi
- Mobile
- National
- Olt
- Oltenia Business
- Opinii
- Politica
- Publireportaj
- Razboi Ucraina
- Retete culinare
- Sanatate
- Sport
- Stiri mondene
- Tehnologie
- Tenis
- Vacante si calatorii
- Vâlcea
- Viata sanatoasa
- Volei