Acțiunile ministrului educației, Liviu Marian Pop, ar căpăta, pe zi ce trece, aspecte comice dacă n-ar avea consecințe nefaste asupra sistemului de învățământ.
Foarte activ, nu trece zi fără să ne uimească cu noi inițiative și măsuri, de a ajuns să ocupe toată agenda societății, umbrind chiar și campania electorală. Dacă o face intenționat sau nu, rămâne să decidă cititorii.
Repolitizarea masivă a administrației din educație
Fostul ministru Daniel Funeriu n-a schimbat toată garnitura de inspectori generali, cum face acum actualul ministru Liviu Pop. În ciuda asigurărilor date de primul-ministru că nu-i va schimba „pe ai lor cu ai noștri“. Dacă la început era vorba doar de inspectori aflați în campanie, acum ministrul Pop recunoaște în interviul acordat Hotnews că sunt presiuni politice. Iar un ministru, mai ales interimar, nu poate rezista presiunilor cui? Baronilor locali?
Așa că a decis. Îi schimbă pe toți. Și adjuncții. Câtă inconștiență implică acest gest sinucigaș rezultă din aceea că inspectorii generali sau adjuncții lor sunt președinții de comisii de bacalaureat județene și de ei depinde organizarea și derularea în bune condiții a bacalaureatului. Dacă în inspectoratele școlare se instalează nesiguranța, teama de schimbări de personal, plata unor polițe, suspiciunea, adio bacalaureat bine organizat. Putem anticipa un fiasco cum nu s-a mai văzut până acum.
Sau un gest deliberat, pentru ca viitoarele comisii de bacalaureat să funcționeze ceas, cu un procent de promovare final la bacalaureat de 75-80%.
Mai este o problemă. N-au fost schimbați nici directorii din preuniversitar, cum cerea Legea educației naționale. Cum aproape toți actualii directori sunt cu delegație, ei pot fi schimbați oricând de către inspectorii generali nou-numiți. Cu cine? E de la sine înțeles, nu e necesar un răspuns explicit.
Oprirea contractului de acces la baza de date Thomson Reuters
Cercetătorii români au rămas stupefiați când au aflat că accesul la această importantă bază de date electronice le-a fost tăiat, la decizia ministrului Pop, care și-a propus să facă mai întâi un audit. Deși îl face părtaș și pe fostul șef al ANCS (Autoritatea Naţională pentru Cercetarea Științifică), Dragoș Ciuparu, acesta spune că: „Este o mare minciună. De altfel, am refuzat să semnez decizia de amânare a contractării noilor servicii“.
Introdus relativ recent, în 2009, printr-un proiect european, accesul la această bază de date a fost o mană cerească pentru cercetători, pentru că-și corelau cercetările cu acelea din întreaga lume. În plus, accesul făcea posibilă devoalarea plagiatelor, ceea ce, după experimentul Mang, a devenit dizgrațios actualei puteri.
Așa că, una peste alta, cercetătorii au rămas cu ochii în internet, fără legătură cu lumea exterioară, indiferent de scuzele și motivele invocate de ministru. Un ministru competent găsea soluții, nu tăia conducta de informații.
Revenirea la reținerea cotizațiilor sindicaliștilor
pe statul de plată
Sindicalist fiind la bază, ministrul Pop n-a uitat marea durere a acestora: banii adunați de la sindicaliști s-au redus cu 80-90%, după decizia fostului ministru Funeriu, de a nu mai opri cotizațiile pe statul de plată. Nicăieri în lume și nici în alte domenii din România statul nu joacă rolul de casier al sindicatelor, fără comision, fără vreun alt avantaj. Ba mai mult, primește și înjurăturile și amenințările de tip sindical, când acestea ies în stradă. Adică, înjurat pe banii strânși de mine! Foarte tare!
Instanța de judecată n-a dat dreptate, cum era și firesc, sindicatelor, în procesul pe care acestea l-au deschis împotriva Ministerului Educației. Nici n-a fost nevoie, pentru că le-a dat dreptate ministrul Pop.
Trebuie să recunoaștem că, spre deosebire de trecut, de data aceasta se cere solicitarea expresă, scrisă, a sindicaliștilor, pentru oprirea cotizației pe statul de plată. Doar presiunile directorilor ar putea să-i oblige să semneze astfel de cereri, fără dorința proprie.
Numirea șefilor de instituții subordonate ministerului
Secretar de stat pentru învățământul superior a fost numit conf. dr. Gigel Paraschiv, de la Universitatea Politehnică București, posibil la propunerea dnei Andronescu. Este specialist în aparatură de muls (!) și de transport al laptelui, fără articole ISI, fără lucrări științifice cu validare internațională. O posibilă explicație ar putea fi că altul, cu titluri mai înalte, dar fără plagiate, nu s-a găsit!
La ANCS a fost numit, imediat după preluarea mandatului ministrului Pop, dl Tudor Prisecaru, de 55 de ani, specializarea Cazane de abur, cu 36 de articole publicate sau în curs de publicare exclusiv în reviste din țară, 9 articole publicate în volumele unor congrese și simpozioane, 24 de comunicări științifice, Indice Hirsch 2 (mai slab decât al multor doctoranzi din România și, în mod sigur, mai slab decât al majorității doctoranzilor din țările avansate), la 55 de ani doar conferențiar, de 12 ani cu această funcție didactică. E posibil ca ambele numiri să fi fost făcute la propunerea doamnei Andronescu.
Că în comparație cu vechiul șef al ANCS, Dragoș Ciuparu, Tudor Prisecaru pare un elev de gimnaziu, nu mai contează. Consiliul pentru Etică, care analizează plagiate, se află sub conducerea sa și, mai important, viitoarele repartizări de fonduri pentru granturile de cercetare se vor face din pixul Domniei sale. Important deci de pus un om cel puțin „ascultător“ la locul potrivit!
Schimbarea probelor
de bacalaureat
Disperați că nu mai au clienți pentru fabricile de diplome, rectorii au presat pentru schimbarea probelor și subiectelor de la examenul de bacalaureat. Cum anul acesta nu se mai poate, măcar de la anul.
Schimbarea este prevăzută și în Legea educației naționale, dar abia pentru 2016, pentru cei care intră în clasa a IX-a în 2012. Lucru firesc, elevii trebuie să știe ce-i așteaptă încă de la începutul liceului, pentru a-și doza eforturile și pregătirea pentru ce vor să facă în viață, spre acele discipline pentru care simt înclinație și plăcere.
O schimbare ar fi necesară, ce se cere acum la bacalaureat e prea mult și nelegat de contextul economic și social, de provocări precum globalizarea, apariția unor multiple crize, dezvoltarea explozivă a tehnologiilor, a celor informatice îndeosebi. Dar totul trebuie corelat cu un nou curriculum, cu metodologii de admitere la facultate etc. Adică, nu poți urma o filieră vocațională, în sport, de exemplu, dai bacalaureatul la sport în principal și încă vreo două discipline, ca apoi să te duci înfipt la facultatea de fizică, unde nu se dă examen și nu prea sunt amatori. Un absolvent de filieră tehnologică trebuie să aibă dreptul să meargă doar la facultăți de profil tehnic etc. Nu cum este acum, când oricine merge la orice facultate.
Scandalul de la bacalaureatul olimpicilor
An de an avea loc o sesiune specială de bacalaureat, zisă a olimpicilor, cu procent de promovare de aproape 100%. Toată lumea credea că este vorba de olimpicii la informatică, matematică, fizică etc., eventual de olimpici la olimpiada sportivă. Anul acesta s-a aflat că este vorba de tot felul de concursuri sportive, cu sau fără miză, iar listele le fac federațiile sportive naționale. Spre meritul secretarului de stat Fedorca, care a participat personal la examen, procentul de promovare a fost de doar 35%. Ministerul este vinovat că acceptă niște simple liste, întocmite de federații sportive mai mult sau mai puțin anonime, fără să ceară dosarul și justificarea plasării elevului x pe acea listă. A înghițit an de an șmecheria, fără să zică pâs.
Despre greșelile de gramatică ale ministrului, altă dată. Erorile manageriale de până acum sunt așa de mari încât sunt suficiente pentru a-i cere premierului să-l schimbe pe actualul ministru interimar, înainte de a face și alte gafe ireparabile.
Ștefan Vlaston
– contributors.ro
