Guvernul Ponta și păpușarii săi au aruncat România într-o cursă dementă împotriva instituțiilor statului de drept. Suntem toți prinși într-o mișcare centrifugă ce ne îndepărtează de centrul funcțional al statului. În fiecare zi, o instituție ce ar putea împiedica socotelile USL e castrată sau atacată frontal. Totul, în numele preluării puterii absolute. Între timp, Vestul tace profund. Și încurajator pentru atacatori.
Ultima știre din șirul monstruozităților a venit vineri dimineață. Ministrul educației a „reorganizat“ Consiliul care ar fi trebuit să ia, chiar vineri, decizia în cazul Ponta – plagiat. E evidentă intenția de albire a lui Ponta, care tocmai declarase într-un interviu pentru El Pais că va demisiona dacă e dovedit plagiator. Cine să-l mai dovedească? Ambele instituții cu atribuții, Consiliul de Etică și Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, au fost schimbate peste noapte de servitorul credincios de la Ministerul Educației.
În ultimele două zile am înregistrat alte două lovituri la adresa unor instituții fundamentale ale statului de drept.
Mai întâi, guvernul a decis mutarea Monitorului Oficial în subordinea sa. Hotărârea părea să aibă ca scop să întârzie publicarea deciziei CCR privind reprezentarea României la Consiliul European. S-a dovedit însă că mișcarea era decisivă pentru Dan Voiculescu și tentativa sa de a scăpa de la o posibilă sentință în procesul său de corupție. Același Monitor Oficial a devenit indispensabil în „rezolvarea pozitivă“ a cazului Ponta.
Apoi, nemulțumiți de cele trei decizii defavorabile ale Curții Constituționale, USL-iștii au atacat frontal Curtea. E primul pas – au declarat surse politice pentru colegii mei de la HotNews.ro – pe drumul suspendării președintelui Băsescu.
Acesta e doar bilanțul ultimelor zile.
Reacția la toate aceste încălcări flagrante ale regulilor de guvernare democratică? În plan intern avem următoarele elemente:
– reacții mai degrabă palide din partea opoziției (Monica Macovei a fost lăsată aproape singură să comunice din partea PDL. Marii bărbați ai partidului tac ca melcii);
– reacții de respingere a asaltului din partea unor instituții consolidate;
– o reacție majoră de respingere a abuzurilor din partea unor grupuri punctuale afectate (cercetători, oameni de cultură).
Dar în plan extern? Ei bine, aici ecuațiile sunt mai complicate. În primul rând, am intrat într-o logică politică europeană. Pe scurt, Victor Ponta și guvernul său sunt sprijiniți aproape fără rezerve de grupul socialiștilor europeni, care au nevoie ca de aer de orice întăriri în lupta cu popularii europeni (grupul din care face parte PDL). Liderii socialiști europeni au întărit în mod repetat sprijinul față de Ponta, și e puțin probabil să-l lase din brațe. Așa se explică reacția dură a liderului PPE din Parlamentul European față de Ponta și replica tăioasă a PSE în apărarea acestuia. Așadar, miza celor două grupuri nu e Ponta, ci lupta socialiști-populari.
În al doilea rând, când ne referim la Comisia Europeană (executivul UE), trebuie să avem în vedere prudența birocratică a instituției. Comisia nu a reacționat oficial la abuzurile evidente ale guvernului Ponta, deși sunt tot mai multe voci care vorbesc de similitudinile cu abuzurile împotriva statului de drept săvârșite în Ungaria de guvernul Viktor Orban. Și acolo a existat o anumită inerție a Comisiei Europene, dar, odată pornit tăvălugul, guvernul Orban a resimțit din plin loviturile.
Ei bine, timpul nu mai are răbdare în România. Probabil că există mesaje trimise pe canale diplomatice de Comisia Europeană (care mai are și instrumentul raportului din vară pe MCV). Probabil că există și mesaje trimise pe canale subtile de diplomații occidentali de la București. Dar în absența semnalelor publice, vizibile, guvernul Ponta și păpușarii săi se simt încurajați să-și continue asaltul asupra instituțiilor unui stat încă fragil.
Cristian Pantazi,
HotNews.ro
