Votul morților vii

USL a atacat în instanță, anul trecut, HG-ul emis de guvernul Boc în baza căruia s-a organizat desfășurarea recensământului, după ce a boicotat masiv această acțiune desfășurată în octombrie 2011. Următorul termen de judecată al procesului în curs este septembrie 2012. Perfect schizofreni și sfidând legea, Victor Ponta și Crin Antonescu invocă acum tocmai recensământul contestat cu scopul de a coborî pragul electoral necesar validării referendumului de demitere a președintelui. Antonescu se închină la România reală și hulește România birocratică, imaginată ca plină de morți și fugari peste graniță.
Curtea Constituțională urmează să ia o decizie: validează referendumul pe baza listelor electorale sau pe baza statisticii, așa cum pretinde mai nou USL schimbând regulile la sfârșitul jocului. Antonescu și USL i-au trasat indicații în numele poporului viu, un mod evident de presiune politică.
„Ştim sigur că 8,5 milioane de alegători sunt în viață, s-au pronunțat, sunt reali și au putut fi numărați. Nu există dubii în legătură cu voința lor, așa cum există cu cei absenți, cei din boicot: acolo nu știm dacă mai sunt în viață toți, dacă mai au cetățenie română toți“. Cu această frază, Crin Antonescu deschide o discuție cât se poate de vie. Ce facem cu simpatizanții USL că au urmat îndemnul la boicot și i-au trântit recenzorului ușa în nas în 2011? Victor Ponta însuși submina chiar și această bază de date: „În prezent, nimeni nu știe câte persoane au fost recenzate. Am aruncat 50 de milioane de euro“.
Ce facem cu Dan Șova, cu Mircea Badea, cu Adrian Năstase, cu Victor Ponta? Sunt ei morți din punct de vedere statistic? Adică, domnul Șova, presupunând că s-a oprit între timp din numărat, a contabilizat zeci de voturi exprimate de inși decedați statistic, dar vii la referendum? Cum e posibil? El însuși se încadrează (și) în categoria morților vii, adică a boicotat numărătoarea din 2011, dispărând din statistică, dar a votat la referendum în 2012 și dorește ca el să fie validat tocmai în baza statisticii din care lipsește.  
Năstase, Badea, Șova & Co le-au cerut anul trecut cetățenilor să nu-și declare CNP-ul și să nu răspundă la câteva întrebări care le-ar pune în pericol averea sau le-ar viola intimitatea. Șova a explicat, citat de Adevărul, că recensământul încalcă cel puțin trei legi și că nu-l interesează. În mintea USL, acțiunea guvernului Boc era încă tentativa de a frauda alegerile prin întocmirea unei baze de date sub acoperirea recensământului. Motiv pentru care, repet, au atacat HG-ul în instanță, proces care se judecă și azi.
De dragul argumentației, am putea face încă un pas înainte și să ne imaginăm că instanța le dă dreptate și anulează recensământul din 2011. Ei, în acest moment, vom avea o lungă listă de cadavre statistice, completând astfel lista morților vii deschisă de Șova, Năstase, Badea și Ponta. Statistica din 2011 dispare pur și simplu în neant.
Evident că singura bază de raportare a referendumului este lista electorală, așa cum prevede legea. Restul sunt sofisme. Lista electorală se actualizează, se publică, poate fi contestată de cetățeni, cuprinde toți cetățenii de peste 18 ani, pe când recensământul este, așa cum vedem că s-a întâmplat, o simplă statistică din care mă tem că lipsesc tocmai cei care se închină astăzi la ea. Curtea Constituțională s-ar face de rușine dacă n-ar constata simplu invaliditatea referendumului, invocând pur și simplu legea, nu fanteziile politice ale morților vii.
Când vorbește despre eventualii morți sadea din listele electorale, Crin Antonescu sugerează, desigur, că românii care au stat acasă ar fi mai puțini decât morții vii ieșiți la referendum să-l alunge pe dictator. Un mort din categoria indicată de Antonescu mi-a scris câteva gânduri pe Facebook despre viii prezenți la referendum. Redau întreg pasajul în loc de încheiere:  
„Domnule Dan Tapalagă, vreau să vă aduc la cunoștință o remarcă personală în legătură cu participarea la vot și o să încep cu concluzia finală: «A fost multă lume la vot, dar oameni puțini», iar lista celor vii a lui Șova, Miniunescu și «Cacarau» are următoarele categorii: Viii care au votat din propria conștiință, viii care au fost șantajați să voteze, viii care au fost stimulați să voteze, viii care au fost mituiți să voteze, viii care au votat și pentru morți, iar ca bonus, furăciunile care au fost făcute în mod cinstit, mobile și imobile, între orele 17 și 23. Semnează, mortul lui «Cacarau», Ioan Ghenof, care, dacă ar mai fi trăit după referendum, ar fi împlinit 60 de ani pe data de 3 august. Cu stimă și respect, mortul“.