„Asta mi-e cel mai greu să suport: să creadă oamenii că i-am amăgit“, spunea, la începutul primăverii, Eugen Nicolăescu. Au trecut peste şapte luni de când liberalul conduce din nou Ministerul Sănătăţii, dar nu se poate spune că e un ministru cu caş la gură. Precedentul său mandat (2005-2008) a fost cel mai lung din ultimii 20 de ani din istoria acestui minister.
Nicolăescu ştie cum merg lucrurile: e un politician versat, cu experienţă, intrat într-un guvern care are parte de un sprijin parlamentar solid. Pentru refacerea sistemului medical este nevoie de un ministru al sănătăţii puternic. Toate ingredientele păreau să fie la locul lor. Cu excepţia unuia.
Eugen Nicolăescu şi-a început mandatul cu un aplomb extraordinar. Promitea să fie acel ministru care va reuşi să-i zgâlţăie pe marii moguli ai medicinei româneşti, acei poli de putere care nu doresc schimbarea sistemului pentru că, din starea lui actuală, ei câştigă grămezi de bani pe spinarea pacienţilor. Promitea multe şi, fără să fie silit de nimeni, a dat şi termene pentru îndeplinirea acestor promisiuni.
Dorea să se desprindă de imaginea politicianului care, în vara încinsă a lui 2012, lansa declaraţii extrem de agresive la adresa adversarilor politici, a instituţiilor europene, a ambasadei SUA. Dorea să fie acel ministrul ferm, care oferă cetăţenilor termene clare şi se ţine de cuvânt.
Dar, deocamdată, în aceste şapte luni, s-a dovedit că cel mai longeviv ministru al sănătăţii din istoria postdecembristă a României ne-a dus cu vorba. Tabloul de mai jos, compus exclusiv din cuvintele lui Eugen Nicolăescu, este înspăimântător. Întotdeauna m-au înfricoşat oamenii care fac promisiuni cu uşurinţa cu care beau apă rece.
Ministrul sănătăţii despre definirea pachetului de servicii medicale de bază
9 ianuarie: „Până în 30 aprilie, pentru prima dată, vom avea un pachet de bază de servicii medicale care poate fi finanţat“ (Eugen Nicolăescu pentru Mediafax).
4 februarie: „Până la sfârşitul lui mai vom avea o variantă finală a pachetului de bază“ (Eugen Nicolăescu în evz.ro).
14 mai: „Sper ca în mai – iunie să finalizăm pachetul la minister“ (Eugen Nicolăescu pentru HotNews).
29 mai: „Îmi doresc ca, în perioada 1-15 iulie, pachetul de bază să fie gata pentru dezbatere publică“ (Eugen Nicolăescu la Forumul HealthCare).
27 iunie: „Proiectul pachetului de bază va fi finalizat, în opinia noastră, la jumătatea lunii iulie“ (comunicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii).
Săptămâna viitoare e 1 august şi, rând pe rând, termenele fixate chiar de ministrul sănătăţii pentru finalizarea pachetului de bază – 30 aprilie, sfârşitul lui mai, iunie, jumătatea lui iulie – nu au fost respectate.
Ministrul sănătăţii despre desfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Direcţiilor de Sănătate Publică
13 martie: „Ştiu că este o emoţie când auzi că nişte instituţii birocratice, după 65 de ani de funcţionare, comuniste, le desfiinţezi. Probabil că la CNAS, într-o prima etapă, vom lăsa şi nişte birouri judeţene, ca să se poată termina contractările. După calculele pe care le-am făcut, o cotă de 5-6-8% va însemna şi reducere efectivă de posturi. Calculele vor fi gata în 20 de zile“ (Eugen Nicolăescu la Digi 24).
14 martie: „Noi am făcut nişte estimări – încă nu am terminat toate discuţiile, dar avem nişte estimări – economiile vor duce undeva către 50 de milioane de euro. La 31 aprilie sau cel mai târziu, mi-am propus eu, în 15 mai, să putem să încheiem tot procesul de reorganizare şi restructurare“ (Eugen Nicolăescu pentru Agerpres).
… şi au trecut mai mult de 20 de zile… şi a trecut şi 15 mai…
22 iulie: „Ministerul Sănătăţii se reorganizează la nivelul DSP-urilor prin modificarea structurii şi a numărului de personal. Vor fi disponibilizaţi 164 de salariaţi. Va rezulta o economie de 356.864 de lei“ (comunicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii).
… şi cele 50 de milioane de euro au devenit 81.000 de euro şi DSP-urile există în aceeaşi formă…
Ministrul sănătăţii despre salarizarea medicilor
20 februarie: „Încercăm să introducem, eventual, o nouă modalitate de plată a medicilor de la jumătatea anului, experimental, în câteva spitale importante“ (Eugen Nicolăescu pentru Adevărul).
2 aprilie: „Sperăm să avem forma finală a Legii salarizării până la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, pe care să o supunem dezbaterii publice”.
… şi a trecut şi luna mai, şi a trecut şi jumătatea anului…
27 iunie: „Săptămâna viitoare sperăm să punem pe site-ul Ministerului Sănătăţii proiectele de legi privind salarizarea personalului medical şi statutul spitalelor” (comunicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii).
… şi a trecut şi săptămâna viitoare…
23 iulie: „În ceea ce priveşte proiectul privind salarizarea personalului medical, ministrul sănătăţii a transmis intenţia de a demara proiectul, mai întâi ca pilot pe câteva spitale din România, în trimestrul I din 2014“ (comunicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii).
Măsuri contradictorii adoptate
de acelaşi ministru al sănătăţii
21 iunie: Eugen Nicolăescu, ministrul român al sănătăţii, prezintă în cadrul Consiliului ministerial de la Luxemburg poziţia României în privinţa noilor reguli europene anti-tutun. Deşi documentul alcătuit de Ministerul Sănătăţii susţinea integral aceste noi reguli anti-tutun, Eugen Nicolăescu a citit la Luxemburg o poziţie pro-tutun, opusă celei a ministerului pe care îl conduce. Motivul: guvernul Ponta a adoptat integral documentul pro-tutun formulat de Ministerul Economiei şi condus de liberalul Varujan Vosganian. Acest document este plin de argumente şchioape sau chiar false.
… şi aşa un ministru român al sănătăţii a ajuns să susţină fumatul în mijlocul adunării europenilor…
26 iunie: În aceeaşi şedinţă de guvern se decide desfiinţarea ca persoană juridică a Spitalului de Ortopedie din Eforie Sud şi înfiinţarea ca persoană juridică a Institutului pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş. Paradoxul este că, în timp ce spitalul de la Eforie Sud devine secţie a Spitalului Judeţean din Constanţa, aflat la 18 km distanţă, Secţia de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Judeţean din Târgu Mureş, aflată în interiorul clădirii acestui spital, devine institut de sine stătător, cu aparat administrativ propriu.
… centralizare şi descentralizare
în aceeaşi zi, în aceeaşi şedinţă
de guvern…
S-ar putea crede că toată această serie de amăgiri venite din partea lui Eugen Nicolăescu se datorează neseriozităţii sau populismului specific politicianului dâmboviţean. Motivul este însă altul, mult mai sumbru decât un banal defect de caracter.
Eugen Nicolăescu nu a definit încă pachetul de bază – cheia de boltă a reformei sistemului medical – pentru că PNL-ul şi PSD-ul nu sunt în stare să cadă de acord asupra ideii fundamentale pe care va fi construit acest pachet. Introducerea acestei măsuri fără costuri politice consistente este imposibilă şi nici unul dintre cele două partide nu doreşte să şi le asume. Cât le permite timpul (şi instituţiile internaţionale), preferă să promită, dar să nu facă nimic.
Eugen Nicolăescu nu a reuşit să reorganizeze CNAS-ul şi să restructureze DSP-urile pentru că miza financiară uriaşă a primei instituţii este prea importantă pentru buzunarele partidelor, iar DSP-urile sunt adăpostul unei armate de birocraţi angajaţi pe pile politice.
Eugen Nicolăescu nu a reuşit să crească salariile medicilor pentru că nu-l poate convinge pe Victor Ponta şi pe colegii săi de partid să ia bani de la drumuri şi agricultură (de unde se poate fura uşor) şi să crească finanţarea sănătăţii românilor. Fără această creştere, orice sistem nou de salarizare nu va fi altceva decât o peticire, luând de la anumiţi medici ca să crească salariile altora. Sau poate vom fi surprinşi plăcut la următoarea rectificare bugetară (de săptămâna viitoare) şi guvernul Ponta va aloca fonduri pentru creşterea onorabilă a salariilor medicilor?
La Luxemburg, Eugen Nicolăescu a plecat capul în faţă lobby-ului industriei tutunului.
La Târgu Mureş şi la Constanţa a plecat capul în faţa baronilor locali, care trebuiau să-şi plătească datoriile făcute în timpul perioadei electorale.
„Există o campanie mediatică împotriva mea“, spunea ministrul sănătăţii în urmă cu două luni. „Le e frică de faptul că vreau să schimb sistemul care funcţionează bine pentru cei care fură“. I-am dat dreptate atunci, dar astăzi e necesară o corecţie esenţială: cel căruia îi este mai frică este Eugen Nicolăescu. Ministrul sănătăţii m-a amăgit.
Dar eu sunt neimportant în tot acest peisaj. Astăzi, peste 15.000 de tineri încearcă să intre la facultăţile de medicină din România. Este una dintre cele mai mari concurenţe pe loc din ultimii ani.
Unii dau acest examen pentru că îşi doresc o meserie bănoasă, cu care să poată emigra uşor în Occident. Şi o vor face fără să clipească, atunci când va veni ceasul. Alţii însă, au învăţat pentru acest examen căci visează să fie medici, să salveze oameni şi să facă cercetare de performanţă. Ei sunt cei care contează. Pe ei de ce îi amăgiţi, domnule ministru?
Vlad Mixich
HotNews.ro
