Campioana europeană la cei mai puţini bani alocaţi educaţiei, România îşi ignoră copiii din zonele rurale şi de etnie romă, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. O altă tendinţă îngrijorătoare e îndepărtarea elevilor de facultate: abandonul şcolar pentru segmentul 18-24 a crescut de la 17,3% la 18,5% în ultimii trei ani. Alte probleme identificate de Comisia Europeană: avem profesori slab pregătiţi, creşele sunt prea puţine, iar lucrul cu elevii cu cerinţe educaţionale speciale este aproape străin.
Deşi România implementează în acest moment un curriculum bazat pe competente în învăţământ şi există planuri pentru pregătirea profesorilor pentru un curriculum modern, elevii români sunt printre cei mai slabi la nivelul competenţelor de bază, (citit, matematica, ştiinţa), dovadă sunt în acest sens testele PISA.
O spune Monitorul educaţiei şi formării 2017 al Comisiei Europene, un studiu lansat oficial marţi. De asemenea, finanţarea educaţiei este scăzută, iar rata abandonului şcolar şi riscul de abandon şcolar rămân ridicate, cu consecinţe pe piaţa muncii şi a creşterii economice. Relevanţa educaţiei superioare pe piaţa muncii creşte, dar ponderea absolvenţilor de studii superioare este cea mai scăzută din UE. Eforturile de a introduce educaţia vocaţionala sunt în curs de desfasurare, iar participarea la învăţare continuă rămâne extrem de joasă, în ciuda necesităţii, în pofida necesităţii de actualizare a competenţelor.
Societatea românească naşte inegalităţi, iar incluziunea este un vis
În primul rand, arata studiul, performanta elevilor este legata de conditia sociala si economica, iar la noi diferenta la nivelul performantei dintre elevii dezavantajati si cei din clasa superioara din punct de vedere socio-economic este una dintre cele mai mari din UE. Astfel, romii si elevii din zonele rurala par sa fie ai nimanui, desi 45% dintre elevi locuiesc in zone rurale.
Diferenta dintre rezultatele educationale este confirmata de rezultatele examinarii nationale. In anul 2016, 37,5 % din elevii de clasa a 8-a din scolile rurale au avut rezultate slabe (sub nota minima 5) la evaluarea nationala, comparativ cu 15 % in scolile urbane. O alta confirmare a faptului ca elevii din zonele dezavantaje sunt lasati in urma sunt rezultatele PISA.
„Studiul din 2015 al Programului privind evaluarea internationala a elevilor (PISA) al OCDE a constatat ca mai mult de jumatate dintre tinerii cu varsta de 15 ani din cuartila socio-economica inferioara nu poseda nivelul minim de competente in stiinta (56,1 %), citit (57,5 %) si matematica (59 %). Performanta scazuta in randul elevilor dezavantajati este de aproape trei ori mai mare decat in cuartila socioeconomica superioara, desi ratele pentru cel din urma grup sunt ridicate in comparatie internationala. Acest decalaj este unul dintre cele mai ridicate din UE (36,9 puncte procentuale la stiinta, comparativ cu 26,2 puncte procentuale in UE). Cu toate ca rezilienta in randul studentilor dezavantajati este scazuta (11,3 %), inclusiv in comparatie cu alte state din Europa Centrala si de Est (Bulgaria, Ungaria, Estonia), aceasta s-a dublat fata de anul 2006 (OCDE 2016)”, arata Monitorul educatiei si formarii 2017.
In ceea ce priveste incluziunea romilor, Monitorul educatiei arata ca doar 38 % din copiii romi participa la educatia si ingrijirea copiilor prescolari, in timp ce 77 % din romii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani parasesc timpuriu scoala. In acelasi timp, proportia persoanelor care au parasit timpuriu scoala a scazut (fata de 90 % in 2011), insa ramane foarte ridicata.
Pe locul 3 în UE la numărul de tineri care nu fac facultate
Procentul celor care au parasit timpuriu scoala in randul tinerilor in varsta de 18-24 de ani a scazut usor din 2015, de la 19,1 %, la 18,5 % in 2016), dar ramane al treilea cel mai ridicat din UE. Trebuie sa mai subliniem ca, potrivit unui grafic al Monitorului, fata de 2013, procentul de parasire a crescut, avand in vedere ca atunci rata se situa la 17,3%. Obiectivul national in cadrul strategiei Europa 2020 de 11,3 % ramane de neatins, subliniaza studiul.
„Diferenta dintre ratele de parasire timpurie a scolii in zonele rurale (26,6 %) si cele urbane (6,2 % in municipii, 17,4 % in orase si suburbii) este mare. Ratele anuale de abandon scolar raman ridicate, in special in zonele rurale, ceea ce sugereaza ca parasirea timpurie a scolii va ramane o provocare in anii urmatori”, arata documentul Comisiei Europene.
Daca e sa facem o comparatie cu media UE, procentul celor care aleg sa nu urmeze studii universitare si de formare in Romania este cu aproape 8 puncte procentuale mai mare decat media UE, care era in 2016 de 10,7%.
Desi au fost lansate doua apeluri nationale finantate din Fondul social european (FSE) pentru sustinerea masurilor de prevenire in scolile dezavantajate si sprijinirea furnizarii de educatie de calitate prin atragerea de personal motivat, implementarea proiectelor nu a inceput inca. Aici, Monitorul aminteste de „masa calda” si programul „a doua sansa”.
„Un program pilot prin care se ofera elevilor o masa calda este initiat in scolile dezavantajate. Pregatirile privind un apel in cadrul FSE pentru a imbunatati disponibilitatea redusa programelor de tip „a doua sansa” se afla in curs de desfasurare. Cu toate acestea, design-ul programului „a doua sansa” nu este suficient de flexibil, in special pentru cursantii adulti. Accesibilitatea este destul de limitata in zonele rurale, iar programele sunt organizate adesea numai in anumite momente ale anului scolar. Alinierea dintre programele de educatie si formare profesionala (VET) si programele „a doua sansa” necesita o consolidare suplimentara, precum si concentrarea asupra competentelor de baza. Sunt necesare mai multe cai alternative pentru a raspunde diverselor grupuri-tinta, in functie de necesitatile lor.
Educaţia timpurie este sub media UE, pentru că nu avem creşe
Participarea la educatia si ingrijirea copiilor prescolari (ECEC) este scazuta, dar in curs de imbunatatire, spun autorii Monitorului Educatiei. Problema principala pentru care educatia timpurie si participarea la ingrijire sunt scazute este lipsa creselor.
„Participarea copiilor cu varste intre 4 ani si varsta de incepere a invatamantului obligatoriu creste treptat, dar ramane sub media UE (87,6 % in 2015 fata de 94,8 %) In prezent, Romania pune in aplicare un program bazat pe testarea mijloacelor de crestere a participarii copiilor care provin din medii defavorizate. In pofida faptului ca numarul noilor inscrieri la gradinita nu a crescut semnificativ, programul a imbunatatit ratele de prezenta. Inscrierea pentru copiii sub 2 ani este foarte scazuta (1,2 % in 2015), in mare parte din cauza lipsei de crese. In 2012, Romania a introdus clasa pregatitoare in invatamantul obligatoriu, masura evaluata ca avand un impact pozitiv asupra reducerii ratelor de abandon scolar in primii ani de invatamant (MoE 2015a) si a fi contribuit la reducerea disparitatilor dintre elevi (IES 2013). Programa de invatamant pentru gradinita va fi revizuita cu finantare din FSE”, subliniaza Monitorul educatiei in raportul sau pentru Romania.
Cele mai mici cheltuieli cu educaţia din UE
Pe langa faptul ca Romania cheltuieste cei mai putini bani din UE pe educatie (3,1 % in 2015 in comparatie cu media UE de 4,9 %), ea nu are programe dedicate pentru a „canaliza resurse suplimentare catre scolile dezavantajate”, iar cresterea finantarii educatiei poate contribui la imbunatatirea rezultatelor educationale, precum si la sustinerea dezvoltarii capitalului uman si a cresterii economice.
Formarea iniţială a profesorilor, mai slabă decât în restul UE
Desi Minsiterul Educatiei pune in practica, cu greu, noi programe scolare, centrate pe crearea de competente, nu reuseste sa rezolve problema formarii initiale a profesorilor, care este slaba. Este slaba mai ales cand e vorba de elevi cu cerinte educationale speciale. Asta, cu toate ca legislatia prevede masteratul didactic, ne complacem in acel modul psihopedagogic.
„Formarea initiala a cadrelor didactice in Romania ofera mai putina pregatire decat in alte tari europene, in special in domenii practice (OCDE 2017), in timp ce subiectele legate de nevoi educationale speciale si lucrul cu studentii din medii defavorizate nu sunt acoperite in mod suficient. Cu toate ca Legea educatiei solicita profesorilor sa urmeze un program de masterat de doi ani in educatie, aceasta cerinta legala nu a fost pusa in aplicare. Autoritatile analizeaza posibilitatea de a crea un modul specific de formare initiala a cadrelor didactice axat pe nevoile educationale speciale „, mai arata Monitorul Comisiei Europene.
Cei mai putini studenţi din UE
Potrivit Monitorului, in pofida faptului ca ponderea absolventilor de studii superioare (30-34 de ani) s-a dublat in ultimul deceniu – de la 12,4 % in 2006 la 25,6 % in 2016 – aceasta nu a crescut din 2015 si este cea mai scazuta din UE. Obiectivul de 26,7 % pana in anul 2020 este realizabil, insa atingerea mediei UE (39,1 % in 2016) pe termen mediu reprezinta o provocare. Acest lucru este cauzat de o combinatie de factori care limiteaza numarul potential de studenti: rate ridicate de abandon scolar in invatamantul preuniversitar, rate de promovare in crestere, insa relativ scazute pentru examenul de bacalaureat, precum si participarea scazuta a grupurilor dezavantajate la invatamantul superior. In 2015, rata de inscriere pentru grupa de varsta 20-24 de ani, si anume persoanele susceptibile sa se incadreze in invatamantul superior5, a fost de 28 %. Alaturi de emigrarea lucratorilor cu studii superioare, ponderea scazuta a absolventilor de studii superioare risca sa creeze o lipsa de competente in sectoarele care necesita un grad ridicat de cunostinte si, in cele din urma, sa limiteze cresterea economica.
Doar 1,2 dintre adulţi participă la învăţarea continuă
Stdiul se directioneaza si catre participarea continua la invatare pentru actualizarea competentelor. La acest capitol, stam inca o data extrem de prost, cu mult sub media europeana.
„Participarea adultilor la procesul de invatare continua este in continuare foarte scazuta, cu 1,2 % in 2016, mult sub media UE (10,8 %).
Somerii sunt mai putin susceptibili sa se angajeze in procesul de invatare (2,1 %) in comparatie cu media UE (9,5 %), la fel ca persoanele in varsta (0,3 % fata de 6,9 %) si adultii slab calificati (0,3 % fata de 4,3 %). Sistemul de invatare pentru adulti din Romania ramane fragmentat, iar diferitele componente ale acestuia au evoluat in moduri diferite”.
Ce este Monitorul educaţiei şi formării
Monitorul educatiei si formarii include date Eurostat, studii si anchete OCDE, precum si analize ale sistemelor de invatamant realizate de reteaua Eurydice.
Aprobat de reprezentantii autoritatilor nationale din toate statele membre, Monitorul recenzeaza progresele inregistrate de UE si de tarile membre in raport cu un numar de 6 obiective:
– reducerea sub 10 % a ponderii tinerilor care abandoneaza studiile
– atingerea unui procent de 40 % pentru absolventii de studii superioare cu varsta intre 30 si 34 de ani
– atingerea unei participari de 95 % la educatia si ingrijirea copiilor prescolari
– reducerea sub 15 % a rezultatelor slabe la citire, matematica si stiinte
– cresterea pana la 82 % a ratei de insertie profesionala a tinerilor absolventi
– obtinerea unui procent de 15 % in ceea ce priveste participarea adultilor la procesul de invatare.
