Leptospirozele sunt mai frecvente în sezonul cald, vara şi la începutul toamnei, însoţind valul de inundaţii sau precipitaţiile abundente. Cazurile de boală apar la persoane care folosesc pentru îmbăiere sau la irigarea grădinilor de zarzavat ape improprii, poluate sau contaminate.
Leptospirozele sunt boli comune omului şi animalelor, care pot fi întâlnite doar accidental la om. Transmiterea bolii de la animale (în special rozătoare) se face prin contact direct cu animale bolnave sau purtătoare de leptospire. Transmiterea se mai poate face şi în mod indirect, prin intermediul apei în caz de inundaţii, prin intermediul solului sau alimentelor contaminate cu leptospire de la animale bolnave sau cadavrele acestora. Omul se poate îmbolnăvi trecând prin apa contaminată, lucrând în zone mlăştinoase, făcând baie sau folosind apă contaminată în diverse scopuri: irigaţii, gospodărie, pentru băut.
Primele semne
Debutul bolii este brusc, cu frison, febră (39-40 de grade Celsius), alterarea stării generale, dureri de cap, ameţeli, dureri musculare accentuate, mai ales în gambe, dureri articulare, ochi înroşiţi, crampe, greţuri, vărsături, uneori icter.
Afectarea organismului se traduce prin unul din sindroamele: hepatic, renal, hemoragic sau meningeal. În funcţie de sindromul care predomină, se cunosc patru forme: tifică, pseudogripală, icterică şi forma meningeană.
Boala durează două-trei săptămâni (în forma ictero-hemoragică) sau cinci-şapte zile (formele anicterice benigne).
Apariţia unor îmbolnăviri cu aspect de gripă în localităţi riverane din mediul rural şi în sezonul călduros, mai ales după inundaţii, trezeşte suspiciunea de leptospiroză. După confirmarea diagnosticului, este obligatorie internarea bolnavului în spital. Precocitatea depistării şi tratării bolii este o condiţie esenţială pentru vindecare.
Prevenirea
Prevenirea îmbolnăvirilor se face prin aplicarea unor măsuri nespecifice cum sunt: distrugerea rozătoarelor, supravegherea animalelor domestice din punct de vedere epizootic pentru depistarea la timp a celor bolnave, intensificarea controlului sanitar-veterinar la sacrificarea animalelor, îmbunătăţirea condiţiilor igienice în ferme, mezelării, măcelării, intensificarea controlului şi protecţiei bazinelor, ştrandurilor, râurilor, se vor drena apele stagnante, reziduale. Apa din bazinele de înot se va clorina sau acidifia.
Dr. Mariana Păsărescu, medic primar sănătate publică şi management sanitar
