O dată cu începerea unui nou an şcolar, un aspect de care trebuie să se ţină seama este starea de sănătate a copilului. Pentru ca el să fie ferit de bolile contagioase, este important să se cunoască simptomele afecţiunilor.
Instalarea unei boli contagioase are o serie de simptome: febră, durere cu diferite localizări (de gât sau ureche, cefalee, abdominală), tuse, greţuri, vărsături, lipsa poftei de mâncare, diaree. În această perioadă, copilul bolnav trebuie izolat până la stabilirea completă a diagnosticului. Urmează manifestările caracteristice ale bolii cu durată variabilă (şase-opt zile), după care se face trecerea spre vindecare.
Boli transmisibile prin aer
Cea mai răspândită cale de transmitere a bolilor contagioase este aerul. Când bolnavul vorbeşte, tuşeşte sau strănută, picăturile mici de salivă în care se găseşte germenul respectiv se răspândesc în jurul lui la o distanţă de unu-doi metri. Pojarul, tusea convulsivă, oreionul, varicela se răspândesc prin astfel de picături. Acestea nu se pot răspândi decât în prezenţa bolnavului sau câteva minute după plecarea lui din încăpere, deoarece germenii acestor afecţiuni nu rezistă mult în afara organismului. Alţi germeni (bacilul Koch) rezistă în anumite condiţii până la câteva luni, putându-se răspândi prin praf. Omul bolnav poate contamina apa şi lucrurile din jur. Uneori, alimentele pot reprezenta o sursă de infecţie, prin contactul cu mâinile murdare sau prin păstrarea lor în condiţii neigienice. Iar alteori, transmiterea se poate face şi prin intermediul insectelor (tânţari, muşte).
Scarlatina şi infecţiile respiratorii
Dintre bolile eruptive, cea care necesită izolare şi internare este scarlatina. Boala debutează brusc şi se manifestă prin febră, dureri la înghiţire, angină pultacee, erupţie pe tot corpul sub forma unor puncte roşii. Copiii contacţi vor fi izolaţi şi li se va efectua exudatul faringian. Rujeola şi rubeola sunt alte două boli eruptive periculoase pentru copil şi pentru colectivitatea cu care ia contact la început de an şcolar.
Infecţiile respiratorii acute ocupă un loc important în patologia şcolarului, mai ales a celui mic. Cele mai comune sunt virozele şi anginele acute bacteriene. Când are o astfel de infecţie, copilul este febril, tuşeşte, are o stare generală proastă, acuză dureri la înghiţire. Copilul va fi dus la medic, care îl poate diagnostica şi îi poate prescrie un tratament adecvat.
Bolile digestive
Bolile infecţioase digestive constituie alt pericol atât pentru copil, cât şi pentru colectivitatea în care intră la început de an şcolar. Părinţii vor lua măsuri când copilul va avea vărsături, diaree, dureri abdominale. Şi în această situaţie, un consult medical poate stabili dacă micuţul poate fi tratat la domiciliu cu un regim adecvat sau dacă necesită investigaţii pentru a diagnostica eventualele infecţii care se pot transmite altor copii. Este cazul dizenteriei, infecţiei cu salmonelă, bacililor E.coli patogeni. Când copilul a petrecut vacanţa într-un mediu cu condiţii de igienă precară, se poate întâmpla ca el să fi contactat hepatita acută virală. Boala începe cu o perioadă preicterică, în care bolnavul este indispus, obosit şi nu are poftă de mâncare. El poate prezenta febră, greţuri, vărsături, urină închisă la culoare şi scaune decolorate. Ulterior, pielea şi ochii se colorează în galben. Hepatita poate exista şi în absenţa coloraţiei icterice. Copilul trebuie izolat de colectivitate cât mai repede posibil, iar dacă a intrat în contact cu colegii, acestora li se vor recolta probe şi se va face o dezinfecţie a şcolii.
Igiena
Curăţenia ţine la distanţă bolile digestive. De aceea, copiii trebuie să cunoască de la vârste mici regulile de igienă care îi ţin departe de aceste afecţiuni, precum şi factorii care cresc rezistenţa organismului la îmbolnăviri.
Dr. Teodora Văduva, medic specialist igienă
