Peste o sută de mii de doljeni se află în evidenţa medicilor de familie cu boli cardiovasculare, un fenomen îngrijorător pe care cardiologii îl pun pe seama fumatului, a regimului de viaţă necorespunzător, a sedentarismului şi a lipsei de preocupare pentru sănătate. Dr. Constantin Militaru, medic primar cardiolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova, susţine că o mare parte din bolile de inimă pot fi prevenite, însă „omului îi vine mai uşor să înghită o pastilă şi apoi să-şi vadă de viaţa lui, decât să schimbe ceva în stilul său de viaţă“.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România, în Europa ţara noastră situându-se pe locul patru în această privinţă, după Rusia, Ucraina şi Moldova, la egalitate cu Bulgaria. În Dolj, din cei 106.047 de pacienţi cu boli cardiovasculare, 2.671 au decedat anul trecut.
Gazeta de Sud: Care sunt cauzele care au generat acest fenomen îngrijorător al numărului mare de bolnavi de inimă?
Constantin Militaru: Cauzele sunt multiple şi pentru a le înţelege trebuie să privim cu mult timp în urmă. Din păcate, în România stilul de viaţă nu a fost şi nu este foarte bun. Şi ne referim la numărul de fumători de la noi, care este foarte mare, iar legătura dintre fumat şi boala cardiovasculară este directă şi dovedită ştiinţific. Faptul că numărul de fumători este în creştere, în special în rândul femeilor şi al tinerilor, reprezintă o cauză a bolilor cardiovasculare care apar în număr tot mai mare. Următoarea cauză ar fi regimul alimentar, care, din păcate, este atât de bogat în grăsimi, apoi stilul de viaţă urbanizat. Oamenii nu mai muncesc aşa cum se întâmpla cu bunicii noştri, ci sunt sedentari, au un serviciu stresant, stau în faţa unui calculator, ajung acasă şi se destind stând tot în faţa calculatorului sau a televizorului, fără nici un fel de mişcare fizică. Şi ar mai fi şi alte afecţiuni care duc la apariţia bolii cardiovasculare.
GdS: Care ar fi acestea?
C.M.: În primul rând, diabetul zaharat, care produce în mod direct, după o perioadă, boli cardiovasculare. Aproape 90% dintre pacienţii care se internează în spital, în Unitatea de Terapie Intensivă Coronarieni, acolo unde lucrez de peste zece ani, şi vin cu infarct miocardic, sunt diabetici. Diabetul accentuează evoluţia şi progresia aterosclerozei (boală cronică degenerativă produsă prin depunerea de grăsimi și colesterol în peretele intern al arterelor, determinând sclerozarea acestora – n.r.). În spatele cardiopatiei ischemice, a cărei formă de manifestare este şi infarctul miocardic, cea mai gravă formă şi de multe ori fatală, stă această ateroscleroză coronariană.
GdS: Cum apare această ateroscleroză?
C.M.: Încă din copilărie, pe vasele noastre de sânge apar depuneri de colesterol. Aceste depuneri se accentuează, devin din ce în ce mai mari sau mai bogate în grăsimi, iar vasul de sânge este din ce în ce mai astupat. La vârsta a doua ajungem ca depunerile de grăsime să astupe 40-50% din vasele de sânge, în funcţie de organismul fiecăruia şi de stilul de viaţă. În momentul în care aceste depuneri ating 70% din nivelul vasului de sânge, începe să se manifeste boala. Pacientul acuză dureri în piept, începe să obosească foarte repede…
„Se poate ajunge la inversia aterosclerozei“
GdS: Şi, când lucrurile degenerează, se ajunge la infarct…
C.M.: Când se produce infarctul miocardic se întâmplă următorul lucru: această depunere de colesterol se fisurează, iar fisura antrenează, la fel cum ne-am tăia la nivelul pielii, un cheang de sânge, care se numeşte tromb. Acest tromb astupă până la sută la sută vasul de sânge, inima nu mai este irigată de acel vas şi muşchiul moare.
GdS: Ateroscleroza poate fi tratată?
C.M.: Mult timp s-a crezut că leziunile aterosclerozice nu mai pot da înapoi, pentru că de obicei ne propuneam să le oprim la nivelul acela, dar s-a dovedit că, printr-un anumit stil de viaţă şi printr-un tratament adecvat, pentru că uneori este nevoie şi de tratament medicamentos, chiar se putea ajunge la inversia aterosclerozei. Dar sunt lucruri care în mare parte pot fi prevenite dacă noi am şti acum, când suntem sănătoşi, că s-ar putea întâmpla ca peste un număr de ani să avem astfel de probleme. Ar trebui să ne gândim că oricare dintre noi poate deveni bolnav, iar dacă procedăm aşa, automat devenim mai atenţi cu noi, mai serioşi, iar lucrurile capătă o anumită solemnitate.
GdS: Deci sunt cauze care pot fi evitate?
C.M.: Da, cauzele sunt evitabile, dar sunt şi cauze pe care nu le putem schimba, cum sunt cele genetice. Nu putem schimba faptul că părinţii noştri sunt hipertensivi. Cine are un părinte hipertensiv are şanse 25% să fie şi el hipertensiv la maturitate. Dacă ambii părinţi sunt hipertensivi, riscul ajunge la jumătate, iar astfel de persoane ar trebui să aibă o preocupare în plus pentru sănătatea lor.
GdS: Ce ar însemna această preocupare?
C.M.: După 35 de ani, orice persoană trebuie să-şi facă un control, pentru a şti care este profilul ei biologic, colesterolul, glicemia, să-şi ia tensiunea măcar de două ori pe an, chiar dacă nu are vreo problemă. Dacă am cumpărat o maşină bună, în care am investit bani mulţi din economiile noastre, ştim că trebuie să o ducem la service, pentru că dacă ea se va strica ne va costa şi mai mult, şi atunci îi acordăm o atenţie deosebită. Cu atât mai mult trebuie să acordăm o astfel de atenţie şi maşinăriei corpului nostru, care este nepreţuit mai scumpă şi mai importantă decât orice alt utilaj.
GdS: Cât de des trebuie să mergem la „service“ cu inima?
C.M.: Cel mai bine este să mergem la control în funcţie de vârstă şi de antecedente. Dacă ai peste 40 de ani şi ai pe cineva din familie cardiac, sau dacă ai un colesterol ridicat, trebuie să mergi cel puţin o dată sau de două ori pe an. Dacă eşti bolnav de inimă şi ai hipertensiune, cel puţin o dată pe lună sau la două luni ar fi bine să te vezi cu medicul de familie şi o dată la şase luni cu medicul specialist, dacă nu apar probleme. Dacă eşti tânăr, 20-25 de ani, o dată pe an este bine să mergi la medicul de familie să-ţi ia tensiunea, şi să-ţi faci nişte analize măcar o dată la doi ani.
„Mişcarea este legea vieţii“
GdS: Ce nivel al tensiunii arteriale ar trebui să ne dea de gândit?
C.M.: Tensiunea normală este de 130/85 şi a ajuns la aceste valori după foarte multe statistici. Dacă depăşeşte aceste valori, trebuie să acordăm atenţie sănătăţii noastre. Dacă tensiunea este peste 140, eşti uşor hipertensiv, dacă este peste 160, eşti hipertensiv moderat, iar peste 180 este hipertensiune severă şi atunci trebuie să te vadă medicul de familie sau un cardiolog.
GdS: Şi atunci trebuie să trecem pe tratament…
C.M.: De cele mai multe ori, este nevoie de un tratament, dar tratamentul nu e singura metodă. Omului îi vine mai uşor să înghită o pastilă şi apoi să-şi vadă de viaţa lui, decât să schimbe ceva în stilul său de viaţă. Am pacienţi care spun „daţi-mi câte pastile vreţi, înghit şi 15 pe zi, dar nu-mi spuneţi să mă las de fumat, pentru că este singura mea plăcere, mă linişteşte, dispare stresul“. Ei nu-şi dau seama că asta e o chestiune psihologică, o falsă impresie. Ştiu că nu e simplu să te laşi de fumat, dar se poate. Am sute de pacienţi care s-au lăsat de fumat şi acum toţi îmi mulţumesc. Din păcate, oamenii se lasă de fumat având o spaimă, trecând printr-un eveniment, cum ar fi un infarct miocardic, un accident vascular…
GdS: Cât de mult contează mişcarea?
C.M.: Noi am fost creaţi să ne mişcăm, nu să stăm. Mişcarea este legea vieţii. Efortul poate varia însă în funcţie de persoană şi poate fi reprezentat şi de o plimbare cu mers mai vioi prin natură. Spre exemplu, eu îmi fac mişcarea de dimineaţă în Parcul „Romanescu“, împreună cu un coleg cardiolog, şi mă întâlnesc cu vechi pacienţi, cu oameni care au suferit un infarct miocardic, intervenţii pe inimă, care vin în parc cu conştiinciozitate. Este vorba de acel mers vioi adaptat fiecăruia dintre noi. Fiecare putem să ne creştem treptat pragul de efort, important este să fim conştienţi că putem face acest lucru. Chiar şi la pacienţii cu insuficienţă cardiacă într-un stadiu avansat este bine ca ei să meargă măcar în salon, de la pat până la toaletă, să facă mişcare din nevoie.
Mai multe informaţii despre bolile cardiovasculare şi prevenirea lor aflaţi din emisiunea „Sănătate în FM“, programată astăzi, de la ora 16.00, la Radio Sud.
