Care sunt cele mai întâlnite afecţiuni ale ochiului, ce tratamente sunt adecvate pentru acestea şi cum pot afecta alte boli vederea? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care au oferit răspunsuri dr. Alin Ştefănescu şi dr. Mihaela Puianu, specialişti în oftalmologie în cadrul Clinicii Ocularius din Craiova.
Reporter: Care sunt principalele afecţiuni întâlnite în rândul pacienţilor cu probleme de vedere?
Alin Ştefănescu: Cei mai mulţi dintre cei care ajung într-o clinică de oftalmologie se confruntă cu afecţiuni precum cataracta, glaucomul sau retinopatie diabetică, aceasta fiind legată, aşa cum îi spune şi numele, de o altă boală frecventă în rândul populaţiei, diabetul. Ar mai fi, desigur, şi degenerescenţa maculară legată de vârstă, care presupune deteriorarea vederii o dată cu înaintarea în vârstă.
Rep.: Şi cataracta este o afecţiune strâns legată de vârstă.
A.Ş.: Într-adevăr, în peste 90% dintre cazuri aceasta este cauza principală a apariţiei sale. Noi, medicii, obişnuim să spunem că, dacă trăim suficient, toţi vom ajunge să facem cataractă. Cataracta este rezultatul expunerii, pe parcursul întregii vieţi, a cristalinului la radiaţia ultravioletă. Este, de fapt, un fel de mecanism de autoapărare a ochiului în faţa acestei radiaţii. Mai există, desigur, şi alte tipuri de cataracte. Cataractele patologice, spre exemplu, care sunt legate de unele boli, precum bolile endocrine, diabetul, bolile metabolice. Ar mai fi cataractele complicate, care apar în cazul unor boli de ochi, precum inflamaţiile sau traumatismele oculare sau cataractele congenitale, din naştere.
Rep.: Cum se tratează cataracta?
Mihaela Puianu: Tratamentul este exclusiv chirurgical. Cataracta nu se vindecă nici cu picături, nici cu pastile.
A.Ş.: Este bine ca această afecţiune să fie tratată cât mai devreme. Tradiţional, se spunea că este bine să fie „coaptă“ cataracta înainte de a interveni chirurgical. Medicina actuală susţine, însă, operarea cât mai devreme, deoarece tehnicile moderne se execută mai uşor pe o cataractă mai moale. În mod ideal, cataracta ar trebui operată înainte să se vadă cu ochiul liber.
Nu ne putem da seama singuri că avem glaucom
Rep.: Spuneaţi că altă afecţiune extrem de întâlnită este glaucomul. Ce presupune această afecţiune?
A.Ş.: Glaucomul nu este, de fapt, o singură boală, ci un grup de boli, o „umbrelă largă“, care acoperă mai multe afecţiuni care au câteva lucruri în comun. În primul rând, se observă modificări la nivelul nervului optic. Problema este că oamenii nu îşi pot da seama singuri că suferă de glaucom, pentru că nu doare, nu se observă. Pacientul nu simte că e ceva în neregulă decât atunci când boala ajunge într-un stadiu foarte avansat. El poate să vadă foarte bine până la sfârşit, dar ca printr-o gaură de cheie, deoarece îi este afectat câmpul vizual. Practic, pacientul ajunge să nu mai aibă vedere periferică, ceea ce este foarte periculos pentru siguranţa sa. Gândiţi-vă la un şofer care nu mai poate vedea în lateral sau un pieton care traversează strada – pacientul nu conştientizează cât de îngust este câmpul său vizual.
Rep.: Şi atunci cum se descoperă glaucomul?
M.P.: Afecţiunea se descoperă la nivelul controalelor de rutină. De aceea, este bine ca, în special după 40 de ani, oamenii să îşi facă un control anual, chiar dacă nu simt că au vederea afectată în vreun fel. Cei care au rude de gradul I cu glaucom prezintă un risc mai mare de a dezvolta această boală, aşa că este bine să facă mai des un consult.
A.Ş.: Bolile aflate sub această umbrelă a glaucomului au în comun deteriorări la nivelul nervului optic, îngustarea câmpului vizual. Factorul de risc este creşterea presiunii intraoculare, însă aceasta nu mai este atât de importantă în diagnosticare, aşa cum se întâmpla acum câţiva ani. Pentru a pune un diagnostic, contează foarte mult şi aspectul fundului de ochi, tomografia de nerv optic, câmpul vizual.
Aparatele de care dispunem la clinica noastră sunt extrem de performante şi permit o analiză mult mai complexă a afecţiunii. Uneori, diagnosticul se poate pune şi în doi – trei ani, timp în care pacientul trebuie urmărit permanent, pentru a vedea dacă apar modificări ce trădează boala.
Rep.: Putem scăpa de glaucom dacă îl descoperim la timp?
A.Ş.: Glaucomul nu se vindecă şi nu dă înapoi. Tratamentul pentru glaucom înseamnă bătălia cu timpul. De aceea, este foarte important ca totul să fie dozat în funcţie de perioada de luptă. Tot timpul trebuie să te gândeşti care e speranţa de viaţă a pacientului, pentru a vedea cât timp trebuie să îi menţii vederea. De cele mai multe ori, în primă fază se începe cu picături, pentru scăderea tensiunii oculare. Graţie apariţiei unor lasere foarte performante, care sunt minim invazive (nu ard ţesuturile, doar le curăţă), în ultimii ani tratamentul se începe, în unele cazuri, cu laser şi apoi se trece la picături. La pacienţii mai tineri, perioada de luptă fiind mai mare, este destul de periculos un tratament îndelungat cu picături, trebuie luată în considerare chirurgia mai devreme.
Rep.: Deseori, unii pacienţi ajung la oftalmologie, trimişi de medici de la alte specializări. Cel mai întâlnit caz este cel al persoanelor care suferă de diabet. Ce consecinţe are această boală asupra vederii?
A.Ş.: Aşa cum spuneam la început, la pacienţii cu diabet pot apărea aşa-zisele cataracte patologice. Însă, cea mai întâlnită afecţiune la nivel ocular în rândul diabeticilor este retinopatia diabetică. Este o complicaţie a diabetului, care implică mai multe stadii. În primul stadiu de evoluţie apar hemoragii la nivelul ochiului, îngroşări ale retinei cu scăderea vederii. Mingea este, în acest caz, în terenul specialistului în diabet. În acest stadiu este important de echilibrat glicemia. Dacă retinopatia progresează, ajunge proliferativă şi este necesară intervenţia oftalmologului. Pacienţii cu retinopatie diabetică dezvoltă frecvent şi afecţiuni cardiovasculare, necesitând consult cardiologic – care în clinica noastră este efectuat de dr. Constantin Bătăiosu cu un ecograf 3D ultraperformant, unic în România. Analizele de laborator sunt, de asemenea, efectuate în clinica noastră, asigurându-se, astfel, un consult complet pentru controlul cât mai eficient al acestei boli frecvent întâlnite la pacienţii din ţara noastră.
Afinele au efecte pozitive asupra vederii
Rep.: Foarte multă lume se întreabă dacă remediile naturiste, precum consumul de morcovi, sunt doar nişte mituri sau chiar dau rezultate.
A.Ş.: Morcovii sunt nişte legume sănătoase. E bine să fie consumaţi, dar nu vor întoarce niciodată o degenerescenţă maculară uscată. Adică, atunci când vederea slăbeşte prin înaintarea în vârstă, morcovii nu o pot aduce înapoi. În schimb, afinele sunt foarte bogate într-o substanţă extrem de hrănitoare pentru retină. Deseori, când tratăm degenerescenţa maculară uscată, recomandăm în cursul iernii tratament medicamentos, iar vara, cure cu afine. Există, însă, şi un alt tip de degenerescenţă maculară, umedă, care se tratează pe bază de injecţii. Aici, însă, este o problemă în România, legată de indicaţiile off label (adică indicaţii de utilizare a unui medicament care nu sunt trecute, în mod oficial, pe eticheta acestuia). Pentru această formă a degenerescenţei, cea umedă, există pe piaţă un medicament, Avastin, care are efect asupra afecţiunii, însă a fost creat, de fapt, pentru cancerul de colon. Este o injecţie care se găseşte la preţuri accesibile (de 10, chiar şi de 20 de ori mai mici decât ale altor injecţii folosite pentru această afecţiune) şi este foarte folosită în multe ţări (Anglia, Franţa, Germania, SUA etc.), prin consensul specialiştilor. În România, medicii se feresc să o folosească, îndeosebi în sistemul de stat, fiind prescrisă de cele mai multe ori în clinicile private.
Rep.: O problemă a epocii în care trăim este expunerea prelungită a oamenilor la radiaţiile emise de computer. Foarte mulţi oameni lucrează mult la calculator. În ce fel ne afectează acest lucru?
A.Ş.: Partea bună este că nu mai lucrăm la calculatoare care să emită radiaţii puternice. Aici vorbim despre o toxicitate a luminii albastre. Generaţia mai modernă de cristaline folosite pentru intervenţiile chirurgicale au un filtru care anihilează această radiaţie albastră. Cam acelaşi lucru se întâmplă şi la o lentilă de protecţie pentru calculator – este o lentilă uşor colorată, care „taie“ capătul albastru. În principiu, o lentilă uşor colorată este bună. Un heliomat, de exemplu, sau un filtru uşor portocaliu sau maroniu. Lentilele heliomate sunt destul de eficiente în exterior, se închid în proporţie de 80-90%, dar nu pot înlocui ochelarii de soare. În maşină, de exemplu, nu sunt eficiente. Dar în exterior pot fi purtate în locul ochelarilor de soare. În general, e bine ca aceia care lucrează mult la calculator să facă o pauză de două – trei minute o dată la un sfert de oră.
Clinica Ocularius
Alin Ştefănescu şi Mihaela Puianu sunt medici specialişti ai Clinicii Ocularius.
Clinica Ocularius se află pe strada Fraţii Goleşti, nr. 9.
Telefon 0251.544.445
E-mail [email protected]
Clinica Ocularius beneficiază de echipamente medicale oftalmologice de înaltă performanţă, unice în Oltenia, între care un aparat de electrofiziologie oculară întâlnit numai la câteva alte clinici din România. Acesta oferă informaţii despre integritatea şi afectarea căii vizuale în totalitate. Echipamentele medicale sunt achiziţionate din fonduri europene în cadrul proiectului de cercetare „Algoritm diagnostic inovativ integrat în patologia vasculară a teritoriului carotidian/ALGOINTEG“ prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa2, Operaţiunea 2.3.3.
Publireportaj
