Pacienţii care beneficiază de asigurare în sistemul de asigurări de sănătate din România trebuie să ştie că pot avea parte de asistenţă medicală în una dintre ţările Uniunii Europene fără aprobarea prealabilă a Casei de Asigurări de Sănătate
Asiguratul trebuie însă să ştie că în aceste condiţii el va fi cel care va suporta contravaloarea serviciilor medicale primite în străinătate, urmând ca la revenirea în ţară să solicite în scris, personal sau printr-un membru al familiei ori o persoană împuternicită, cu documentele justificative anexate, rambursarea acestor cheltuieli.
Pentru a putea fi decontat serviciul medical acordat într-unul din spitalele din UE trebuie să facă parte din pachetul de bază din sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România. Potrivit legii, banii primiţi înapoi de asigurat vor fi la nivelul celor mai mari tarife din România pentru serviciile respective, însă suma nu o poate depăşi pe cea plătită în străinătate.
Dacă tratamentul sau intervenţiile chirurgicale sunt mai scumpe în străinătate faţă de cele din ţară, diferenţa o suportă pacientul, din propriul buzunar. Tot din cheltuială proprie, pacientul trebuie să suporte şi contravaloarea serviciilor de cazare şi de călătorie, precum şi costurile suplimentare suportate de persoanele cu handicap.
Banii sunt restituiţi în 90 de zile după verificarea actelor
Rambursarea se realizează în termen de maximum 90 de zile de la finalizarea procedurii de verificare şi avizare de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Dar, potrivit schimbărilor ce se prevăd în cazul asistenţei medicale transfrontaliere, rambursarea se va face în termen de maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară.
Condiţiile în care un asigurat din România se poate deplasa într-un stat membru UE cu scopul de a primi tratament medical, fără aprobarea prealabilă a CAS, unde este luat în evidenţă sunt prevăzute în Ordinul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nr. 729/2009, la art. 8.
Acesta specifică faptul că o treime din bani se acordă în cazul unei spitalizări de zi în străinătate, în timp ce pentru serviciile medicale de specialitate din ambulatoriu, medicamentele în tratamentul ambulatoriu, precum şi dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu decontarea se face la tarifele maximale prevăzute de actele normative în vigoare din România.
Se tratează craiovenii în străinătate?
Printre persoanele cu posibilităţi materiale este o modă să meargă să se trateze în străinătate. Există, însă, unii craioveni care chiar dacă nu stau foarte bine cu banii preferă să meargă să se opereze sau să îşi facă anumite investigaţii în străinătate pentru că şi-au pierdut încrederea în sistemul medical din ţară. Craioveanca Mariana Vlad spune că ar merge să se trateze într-un spital din străinătate dacă ar avea o problemă gravă de sănătate: „Aş prefera totuşi să merg în străinătate pentru că aş fi mai sigură de serviciile care mi se oferă acolo. În plus, aş cheltui probabil cam aceeaşi sumă şi în România, având în vedere banii pe care i-aş da «la negru» aici. Aş prefera să dau nişte bani pe care să mi se taie chitanţă într-o altă ţară decât să dau aici pe sub mână cam aceeaşi sumă“.
Pe de altă parte, Ion Niţu este de părere că puţini oameni îşi pot permite să se trateze în spitalele din străinătate: „Normal că aş vrea să mă tratez la un spital din Uniunea Europeană pentru că au aparatură şi condiţii mult mai bune, dar Casa de Asigurări de Sănătate decontează puţin în comparaţie cu cheltuielile reale. În plus, trebuie să mai suporţi drumul şi cazarea şi nu oricine îşi poate permite. Grav este că unii oameni au cu adevărat nevoie de tratament în străinătate pentru că aici nu există condiţiile necesare şi nu pot ajunge să se trateze acolo“.
Carmen s-a tratat
într-un spital
din Olanda
Carmen s-a tratat la un spital în Olanda, fiind diagnosticată după mai multe teste şi internări cu o tumoră endocrină. A vrut iniţial să meargă să se trateze într-un spital din străinătate cu ajutorul formularului S2, dar formalităţile au durat foarte mult. „Pentru că nu am mai putut aştepta am hotărât să mă duc pe banii mei. Am făcut primele şedinţe de radioterapie pe care le-am plătit din banii mei. Mi s-au dat chitanţe pentru tot ce am plătit şi cu ele m-am întors aici şi mi s-au decontat, dar mi s-a restituit o sumă mai mică decât am cheltuit. Cam jumătate din sumă. Eu am avut noroc pentru că am beneficiat de sprijinul financiar al familiei“.
Femeia spune că este foarte greu să te descurci, chiar dacă statul îţi mai decontează din sume şi asta pentru că tratamentele şi operaţiile, în general, sunt mult mai scumpe în spitalele din străinătate: „Uneori, sumele ajung şi la zeci de mii de euro. Există o diferenţă mare între sistemul de sănătate de la noi din ţară şi cel olandez, unde am fost eu. Acolo nu se întârzie cu programările, stai singur în cameră, iar curăţenia este ireproşabilă“. Carmen spune că este bine că există asistenţa medicală transfrontalieră, dar din experienţa proprie ştie că „este complicat să beneficiezi de aceste servicii pentru că sunt necesare multe autorizaţii şi nu se obţin aşa simplu“.
13 asiguraţi doljeni au beneficiat de rambursare în 2013
În anul 2013, CAS Dolj a decontat suma de 28.888 de lei pentru servicii medicale acordate în state ale UE, la solicitarea a 13 asiguraţi doljeni, prin rambursare directă, în baza documentelor medicale şi a dovezii plăţii.
Până în prezent, prevederea bugetară pentru prestaţii medicale acordate în baza documentelor internaţionale este în sumă de 397.730 de lei.
