Inima Clinicii de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgenţă (SJU) Craiova abia mai bate. Într-un județ în care bolile de inimă sunt principala cauză de deces, Ministerul Sănătății nu investește nimic în această specialitate. Aici ajung pacienții cei mai bolnavi din Oltenia. Îi așteaptă însă o aparatură veche. Așa se face că un pacient care suferă un infarct nu poate fi tratat în cel mai mare spital din regiune și este trimis în alte unități din țară.
În timp ce în alte secții de cardiologie din Europa pacienții sunt tratați cu aparatură de ultimă oră, în Craiova, bolnavii depind de priceperea medicilor de a salva inimi chiar și cu aparate vechi. În ultimii ani, deși medicina a evoluat foarte mult, la noi se bate pasul pe loc…
Reprezentanții Clinicii de Cardiologie cer ajutor în fiecare zi, dar de ani buni autoritățile se fac că nu aud. Din cauza aparaturii vechi, pacienții care suferă un infarct, urgență medicală de gradul zero, care este principala cauză de deces atât la bărbați, cât și la femei, trebuie să facă un efort financiar și să se trateze în altă parte. Aici nu se poate face nimic. Angiograful, aparatul care ar trebui să îi ajute pe medici să salveze viețile pacienților, are 14 ani și este uzat. „Un spital cu o singură clinică de cardiologie, fără să aibă posibilitatea unei cardiologii intervenționale, nu poate să asigure la standarde normale asistență medicală. A cere unui grup de medici să facă profesionalism cu nimic este o crimă. Secția are nevoie de angiograf nou. Avem unul, dar este un echipament care nu mai prezintă siguranță nici pentru medici, nici pentru pacienți“, spune șefa Clinicii de Cardiologie, conf. dr. Rodica Muşetescu. Cu toate acestea, nu este prioritară pentru spital procurarea unui astfel de aparat. Medicii spun că primesc tot timpul promisiuni.
„Este mult mai bine să furnizăm cazuri pentru București decât să fim noi cei care le rezolvăm“
În Craiova este nevoie de înființarea unui centru de preluare a infarctului miocardic pentru a se interveni în primele minute de la debutul durerii. Dar nici asta nu este în plan. „Nu am înțeles de 40 de ani, de când sunt în spital, de ce Craiova este vitregită. Probabil că este mult mai bine să furnizăm cazuri pentru București și Timișoara decât să fim noi cei care le rezolvăm. Avem destulă aparatură de când eram Centru de Cardiologie. Tot ceea ce am procurat de atunci a fost luat numai prin sponsorizări. Avem aparatură care nu funcționează. De exemplu, echipamentul de test de efort care costă aproape 70.000 de euro pe care nu îl asigură nimeni. Două ecografe le-am primit din donații, dintre care unul de la fundația Gazeta de Sud. Fără ele nu aveam cu ce să lucrăm“, a mai spus șefa clinicii.
Bolnavii sunt mulți, la fel și nevoile clinicii. Medicii sunt puși să salveze zilnic zeci de pacienți cu mâinile goale, fără aparatură, fără medicamente. Dr. Constantin Militaru, medic primar cardiolog la SJU, spune că secția are nevoie și de o stație de monitorizare centrală. „Cea pe care o avem noi are 12 ani și este uzată. Avem nevoie și de paturi corespunzătoare pentru terapie intensivă. Cele de acum sunt vechi, reparate. Este nevoie și de injectomate pentru că administrarea medicamentelor se face într-o doză anume și aparatul acesta ne ajută“, spune dr. Militaru.
Noi cu promisiunile, alții cu realizările
Clinica de Cardiologie din Craiova nu se ridică din punct de vedere al dotării la nivelul celor din marile orașe ale țării. „Cu cele din orașele mari din țară nu ne comparăm. Ne-a luat-o și Piteștiul înainte pentru că au primit angiograf. Suntem centru universitar metodologic și nu avem nici măcar promisiunea că vom primi. Ni se spune mereu că o să fie centru de cardiologie cel care se construiește, dar de la construcție și până la dotarea cu aparatură și specialiști este cale de câțiva ani. În acest moment trebuia ca echipele să fie în drumul spre calificare, dar nu se întâmplă asta. Eu nu cred că or să vină oameni deja calificați aici“, a mai spus dr. Rodica Mușetescu.
Și dacă ne raportăm la spitalele europene, șefa clinicii este de părere că ne mai trebuie cel puțin 100 de ani să le ajungem: „Din punct de vedere al actului medical, ceea ce se face aici este la nivel european. Toată lumea este școlită în sensul acesta, dar aplicabilitatea nu este la acel nivel. Nu putem compara ce avem aici cu ce este la nivel european“.
„Avem un minister ineficient“
De ce de 25 de ani nu putem schimba nimic? Pentru că nu avem un sistem medical eficient, spun medicii. Ce face Ministerul Sănătății? Nimic, susțin tot medicii, care se confruntă zilnic cu aceleași probleme. „Nu avem nimic dat de minister, deși în fiecare an ni se cer tot felul de referate și necesare de materiale și aparatură. Nu știu cu ce se ocupă Ministerul Sănătății, că nu se ocupă cu înființarea de spitale, cu dotarea lor. Avem un minister ineficient, plin de salariați, mii de oameni care nu știu cu ce se ocupă. Doar vin, ne verifică și ne amendează. Recent ne-au amendat individual pentru că am fi de vină că este praf și mizerie. Dar nu m-au întrebat cei de la Ministerul Sănătății dacă eu am suficienți oameni care să șteargă praful în fiecare zi“, spune dr. Rodica Mușetescu.
Nu trebuie trecut însă nici peste situațiile în care actul medical este condiționat de unii medici. „Sigur că trebuie luate în calcul și greșelile noastre. Dar dacă oferi medicului aparatură, salariu, nu cred că este vreunul care să riște să piardă tot doar pentru 100 sau 200 de lei pe care îi pune cineva în plic. Este umilitor ce se întâmplă. Nu lași un doctor să condiționeze actul medical, îi creezi condiții. Dacă și în aceste condiții medicul cere înseamnă că are o problemă. Dacă tu, ca medic, consideri că știința ta de carte este atât de mare, atunci îți găsești mai multe locuri de muncă și oferi acolo cunoștințele tale. Nu condiționezi pacientul pentru că ești bun ca medic. Aceasta este marea problemă a sistemului sanitar“, a mai spus dr. Rodica Muşetescu.
Pacienți mulți, personal puțin
Până în urmă cu trei ani, clinica se numea Centrul de Cardiologie și ocupa, ca și astăzi, o aripă de la etajele trei şi patru ale spitalului. Din anul 2000, Centrul a funcționat ca unitate cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii. În urma unei hotărâri de guvern date în februarie 2011, acesta a fost înglobat în SJU Craiova. Medicii care lucrează în clinică susțin că au pierdut multe de atunci. „Am pierdut enorm de când nu mai suntem centru. Nu știu cine a câștigat, ministerul, Casa de Asigurări, spitalul. Eram o unitate puțin incomodă, dar aveam o utilizare rațională a banilor și aveam bani. Banii erau scoși de un singur contabil, care știa unde sunt găurile. Aveam laboratorul nostru, aparatură reparată la timp. De când suntem alipiți spitalului ne confruntăm cu aceeași problemă pe care o au toate secțiile. Secția ar fi trebuit zugrăvită în fiecare an, iar igienizarea nu se face ca atunci când eram centru“, povestește dr. Mușetescu.
Clinica este plină de bolnavi, iar personalul medical este puțin și așa apar dificultăți în derularea gărzilor. În plus, nu se fac angajări de ani buni. La șapte oameni care ies la pensie se angajează doar unu pentru că așa cere legislația. Există doar o infirmieră la 40 de bolnavi, iar în ultimul timp au plecat șase infirmiere.
„Eu aș desființa Ministerul Sănătății“
Cu toate că plătesc asigurare lună de lună, atunci când ajung în spital, bolnavii trebuie să își cumpere singuri medicamentele. Din această cauză, spitalul este plin de aparținători. „Multă lume tranzitează acest spital și aduce microbi. Vizita se face la anumite ore, dar dacă spitalul nu asigură bolnavilor medicamentele, este normal ca membrii familiei să le aducă și să fie atâta lume. Este un cerc vicios. Conducerea spitalului încearcă să asigure medicamentele, dar din bani puțini nu poate să cumpere 1.000 de flacoane dintr-un medicament scump, ia doar 50, ca să mai fie acoperite și alte găuri. De aceea, trebuie să schimbăm mentalitățile. În alte țări nu există Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății din Franța se ocupă doar cu acte pentru doctori, nu are legătură cu finanțarea. Eu aș desființa acest minister. Trebuie sisteme de asigurări private și diferențiate. Nu poate să beneficieze de aceleași serviciu un om care plătește mereu și unul care nu a plătit niciodată. Orice țară din lumea asta nu asigură aceleași servicii la aceleași costuri. Ai asigurare minimă, primești servicii care intră în acel pachet“, este de părere dr. Rodica Mușetescu, șefa Clinicii de Cardiologie.