Mâncăm bombe alimentare în fiecare zi, conștient sau nu. Suntem peste șapte miliarde de oameni pe glob și anual ne înmulțim considerabil, iar industria alimentară caută tot felul de soluții pentru a acoperi nevoia de hrană. Așa se face că multe alimente ascund chimicale și calorii goale care ucid organismul treptat. 95 la sută dintre alimentele aflate pe piață conțin E-uri.
Oamenii au conservat și aromat alimentele din cele mai vechi timpuri. Asta pentru că unii aditivi fac alimentele mai gustoase și mai arătoase. Însă, în ultimul timp, alimentele sunt din ce în ce mai bombardate cu tot felul de substanțe chimice. Conservanții tradiționali precum oțetul, sarea, fumul de lemn au fost mereu acceptați pentru că după folosirea lor îndelungată s-a demonstrat că nu sunt nocivi. Însă, în ultimul timp, tot mai multe alimente sunt pline de substanțe chimice. Pe piață avem peste 300 de aditivi alimentari și în ultima perioadă 95% dintre alimente conțin E-uri. Astfel, este aproape imposibil să ne ferim de acestea.
Dr. Mihaela Vladu, medic primar diabet și boli de nutriție în cadrul Spitalului Municipal „Filantropia“ din Craiova, lămurește ce înseamnă, de fapt, aditivii alimentari. „Sunt substanțe chimice introduse în alimente pentru a le da savoare, gust, aromă și pentru a prelungi perioada de rezistență. Așa se face că există produse care expiră la o lună sau două. Cu cât perioada de rezistență este mai lungă, cu atât concentrația de conservanți este mai mare. Litera E de pe etichete reprezintă aprobarea de către Europa ca acești aditivi să fie introduși în alimente. Unii dintre ei sunt foarte nocivi, alții mai puțin. Zahărul, oțetul sunt folosite din cele mai vechi timpuri, bunicii și străbunicii le foloseau pentru murături, pentru conservarea alimentelor, și nu sunt conservanți nocivi. Mai sunt și alții care nu sunt fac rău, precum lecitina, care este un antioxidant natural, alfa-tocoferol, riboflavina, acidul ascorbic natural (vitamina C)“, explică medicul nutriționist.
„Mâncăm fără să ne hrănim“
Există, însă, o serie de aditivi alimentari extrem de nocivi care ajung în organism odată cu alimentele consumate zilnic. Unul dintre aceștia este acidul glutamic, o substanță neurotoxică care produce dureri de cap și crampe musculare. Acidul glutamic este și psihotrop, ceea ce înseamnă că produce o anumită dependență. Așa se explică de ce în cazul anumitor produse, cu cât este porția de mare, tot avem senzația că am mai vrea să mâncăm. „La un moment dat, era folosită expresia «mâncăm paie». Cumva suntem controlați să consumăm, iar această problemă apare mai ales în cazul alimentației de tip fast-food. De aceea, de acest gen de alimente nu ne săturăm oricât ar fi porția de mare. Ne place se le mâncăm, deși ele sunt calorii goale. Nu aduc însă principiile nutritive, vitaminele și mineralele de care avem nevoie. Practic, mâncăm fără să ne hrănim“, atrage atenția dr. Mihaela Vladu.
Procesarea și depozitarea pot să ducă la pierderea culorii naturale a alimentelor, astfel că producătorii o refac. Oamenii, în general, sunt mult mai tentați să cumpere un produs colorat și apetisant. Specialiștii susțin că, de exemplu, dacă mazărea conservată nu ar fi îmbibată de coloranți, ar avea culoarea verde măsliniu sau gri, nu foarte atrăgătoare pentru clienți.
Cele mai periculoase E-uri
Coloranții sunt frecvent întâlniți în dulciuri, gumă de mestecat și răcoritoarele ce conțin zahăr. Acestea sunt consumate predominant de copii, pentru care reprezintă multe riscuri. „Yellow sunset (nr. E110 sau galben-portocaliu) este unul dintre aceștia. Sub denumirea catifelată se ascunde, de fapt, un aditiv extrem de nociv, cancerigen, care produce alergii și astm bronșic la copii“, spune medicul nutriționist. Și cercetătorii de la Universitatea Southampton au declarat acest aditiv ca fiind extrem de periculos pentru micuți. Finlanda și Norvegia au hotărât interzicerea lui din cauza nenumăratelor efecte adverse pe care le produce. În restul țărilor din Uniunea Europeana, doza zilnică admisă este de 2,5 mg/kg corp.
Glutamatul și nitriții sunt alți aditivi cu implicații asupra mutațiilor genetice. De aceea, consumul crescut la femei însărcinate crește și riscul de malformații la făt. Nitriții și nitrații se găsesc în aproape toate mezelurile, cu cât acestea sunt mai roșii și mai frumoase, cu atât cantitatea este mai mare, iar riscul de cancer crește.
Alți coloranți precum tartrazina și eritrozina sunt cunoscuți ca factori procancerigeni. Cercetările au demonstrat că artrazina galbenă (E102) produce hiperactivitate și poate influența comportamentul copiilor. Cu toate acestea, colorantul de acest tip este unul dintre cei mai folosiți în industria alimentară de la noi din țară. Folosirea tartrazinei este interzisă în țări precum Austria, Germania, Norvegia, iar până în 1994 era pedepsită prin lege.
Sucurile carbogazoase, otrava românilor
Răcoritoarele cu zahăr sunt pline de E-uri. Medicul nutriționist Mihaela Vladu le cataloghează drept „otrava românilor“. „Ca să reziste luni întregi în supermarketuri, cantitatea de adiviti din aceste răcoritoare este foarte mare, iar cea de fruct este redusă, poate 10%. În rest, conțin amelioratori, coloranți care să dea un aspect plăcut ochiului și aromatizanți de orice fel. Ideal este să promovăm sucul de fructe făcut în casă și să păstrăm și pulpa de la fructe pentru că aceasta conține fibre alimentare benefice organismului. Ele sunt utile în boli precum obezitatea, dislipidemia, diabetul zaharat. Stimulează tranzitul intestinal și sunt utile în constipație. Iar cel mai important este că nu aduc calorii“, susține dr. Mihaela Vladu, medic primar diabet și boli de nutriție, în cadrul Spitalului Municipal „Filantropia“.
Chinezii spuneau că indiferent cine este tatăl unei boli, mama este alimentația greșită. Iar toate aceste substanțe chimice acționează asupra organismului ca picătura chinezească. O dietă nesănătoasă duce la apariția bolilor cronice precum obezitatea, diabetul zaharat tip 2, bolile cardiovasculare, cancerul, osteoporoza şi bolile dentare. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ne putem aștepta ca în anul 2020 morbiditatea cauzată de bolile cronice să crească până la 57% pe plan mondial, mortalitatea să se ridice la aproximativ 75% din totalul deceselor, iar în ţările aflate în curs de dezvoltare să se înregistreze 71% din decesele prin boală coronariană, 75% din decesele prin accidente vasculare cerebrale şi 70% din decesele datorate diabetului zaharat.
Profitați de legumele și fructele de primăvară
Primăvara este momentul perfect pentru a pofita de legumele și fructele sănătoase vândute în piețe de bătrânii de la țară. Acestea sunt mai ferite de substanțele chimice. „Recomand consumul tuturor legumelor prezente pe piață. Salata verde este o sursă de vitamine: A, B, C, E, de minerale: iod, arsenic, magneziu. O salată consumată seara ne asigură un somn liniștit. Ne crește rezistența la infecții și la viruși. Este binevenită oricând în alimentația noastră de primăvară, pentru că iarna vine din import și are mulți poluanți. Este foarte bine să mâncăm salata noastră din curte de la țărani și, dacă se poate, fără azot în cantitate mare și nici alte pesticide pe care le mai utilizează țăranul“, recomandă medicul nutriționist.
Faptul că este bine ca în martie să mâncăm urzici nu este doar un mit. Medicii susțin că urzicile au rol în fluidificarea sângelui. Zeama de la urzici este bogată în vitamina C, un puternic antioxidant natural util în alergii.
