Cancerul este o boală care macină tot mai mulți români. În 2015, au fost diagnosticați cu diferite forme de cancer nu mai puțin de 2.535 de doljeni. Cancerul colorectal și bronhopulmonar fac cele mai multe victime. România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității prin cancer din Europa, iar statul îi condamnă pe bolnavi la moarte pentru că nu le asigură medicamentele necesare. Mai multe citostatice vitale nu se mai găsesc în acest moment nici în spital, nici în farmacii.
Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, în creştere cu aproape 4.000 faţă de 2008, și tot anual 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice, după cum arată datele furnizate de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. Este o realitate cruntă pentru care măsurile întârzie să apară. România nu investește în programe de prevenție naționale și nu a făcut eforturi nici măcar pentru a întocmi un registru național al bolnavilor de cancer care să arate exact câți oameni suferă de această maladie și, ca urmare, ce politici se impun și ce alocări bugetare. Se merge pe date istorice.
Datele Direcției de Sănătate Publică Dolj (DSP) arată cum această afecțiune prinde ca o caracatiță în tentacule tot mai mulți doljeni. Datele făcute publice de DSP sunt adunate din raportările medicilor doljeni care au diagnosticat bolnavii și din registrul făcut la nivelul Clinicii de Oncologie de la Spitalul Județean Craiova. Mai îngrijorător este că mulți nu știu de existența bolii și ajung la medic târziu, când tratamentele nu mai pot aduce salvarea.
Cei diagnosticați luptă în acest moment să supraviețuiscă, dar statul le pune piedici. Mai multe medicamente nu se mai găsesc nici în spitale, nici în farmacii. „Sunt 14 medicamente care lipsesc, unele periodic, altele chiar nu se găsesc deloc. Atât medicii, cât și pacienții ne-au sesizat acest lucru. Medicii nu au ce să facă pentru că nu pot schimba schema terapeutică, conform protocoalelor. Unele citostatice se găsesc în alte țări, dar cei care nu au bani să cumpere de acolo sunt condamnați“, a spus Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Scăderea prețului medicamentelor în vara anului trecut și libertatea comerțului paralel au dus la această situație. „Am atras atenția autorităților că o să ajungem în această situație. De la 1 ianuarie 2016 trebuia să intre în vigoare un ordin de stopare a comerțului paralel. Dar s-a întârziat. Pacienții nu au timp de așteptare, mor“, a precizat Cezar Irimia.
Cancerul colorectal și pulmonar, cele mai întâlnite
Medicamentele lipsesc, statul nu găsește soluții, iar numărul bolnavilor crește îngrijorător. Aproximativ 70% din toate decesele prin cancer apar în ţările mediu şi slab dezvoltate. De ce în aceste zone se întâlnesc cele mai multe cazuri? Pentru că oamenii sunt mai expuși la infecţia cu anumite tipuri de papillomavirus uman (HPV), asociat neoplasmului de col uterin, nu există o infrastructură bine dezoltată în controlul agenţilor infecţioşi oncogeni, nu se face prevenție și screening, alimentația este de slabă calitate, nu există acces la servicii medicale pentru toată lumea.
Cancerul colorectal a făcut cele mai multe victime în rândul dojenilor anul trecut. 349 de oameni au fost diagnosticați cu această formă de cancer, dintre care 125 de femei. Colonoscopia este investigația ce poate să ajute la depistarea acestei afecțiuni. Este recomandată la fiecare cinci ani, mai ales după vârsta de 50 de ani. Cancerul bronhopulmonar este al doilea cel mai des întâlnit la doljeni, în 2015 fiind depistate 323 de cazuri noi, dintre care 72 de femei. Deși atunci când vine vorba de pacienții bărbați, România ocupă locul trei în Europa la incidenţa cancerelor cavităţii bucale, faringian şi laringian, locul șase la incidenţa cancerului hepatic, și locul opt la incidenţa cancerului pulmonar, statul nu asigură nici un fel de investigații preventive gratuite.
Datele arată că, anul trecut, 285 de doljence au fost diagnosticate cu cancer mamar. Iar din anii precedenți, în statisticile DSP Dolj figurează aproape 3.000 de femei luate în evidență. Ce măsuri se iau? Există diverse organizații sau clinici care anunță femeile că la ei pot face screening gratuit pentru cancer mamar, însă aceste acțiuni nu sunt organizate, nu există un program bine definit în care să fie specificate perioada și clinicile unde se poate face un consult preventiv. Multe dintre femei ajung târziu la medic, când șansele de supraviețuire sunt limitate. Singura veste bună este că din august 2015 implanturile mamare sunt gratuite pentru pacientele doljence care au avut cancer de sân, printr-un program al Ministerului Sănătății.
Prevenția și radioterapia, la pământ
Se consideră că peste 30% din decesele prin cancer pot fi prevenite. Reducerea expunerii solare, a poluării aeriene urbane sau ambientale, renunțarea la fumat care cauzează 22% din totalul deceselor prin cancer şi 71% din totalul deceselor prin cancer pulmonar, modificarea stilului de viaţă, a regimului alimentar pot conduce la reducerea incidenţei şi prevalenţei cancerului. Unele tipuri de cancer pot fi prevenite și prin vaccinare. De prevenţie prin vaccinare beneficiază cancerul hepatic, apărut în evoluţia unei infecţii cronice cu HBV, şi cancerul de col uterin, ca urmare a infecţiei cronice cu tipurile oncogene de HPV.
Specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) spun că cea mai importantă este depistarea precoce a bolii. „Mortalitatea prin cancer poate fi redusă prin diagnostic şi tratament timpurii. Programele de diagnostic precoce, prin identificarea de semne, simptome timpurii, în cancerele tegumentare, de col uterin, sân, colorectal, oral sunt în particular relevante în ţările cu surse financiare reduse, unde nu există screening şi unde majoritatea pacienţilor sunt diagnosticaţi în stadii foarte avansate. Programele de screening vizează aplicarea sistematică a unui test în populaţia asimptomatică, pentru a identifica persoanele cu leziuni incipiente, precanceroase, perfect curabile prin tratament adecvat. Se utilizează examen radiologic pulmonar pentru cancerul pulmonar, examen citologic Papanicolau şi detecţia HPV pentru cancerul de col uterin, autopalpare şi mamografie pentru depistarea cancerului de sân, test hemocult, sigmoidoscopie/colonoscopie pentru cancerul colorectal“, atrag atenția reprezentanții OMS.
Pentru pacientul diagnosticat cu cancer există trei posibilităţi de tratament: chirurgical, chimioterapic şi radioterapic. Însă unele medicamente lipsesc, iar radioterapia este subdezoltată, la nivel național doar 15% din nevoi fiind acoperite.
