Bolnavi și fără medicamente, acesta poate fi titlul filmului de groază pe care îl trăiesc, zilnic, pe pielea lor, bolnavii din România. În ultimul an, peste 1.000 de medicamente au dispărut de pe piață, în principal cele ieftine. Oamenii alergă dintr-o farmacie în alta cu gândul că până la urmă găsesc tratamentul de care au nevoie, dar peste tot li se spune că distribuitorul nu a adus medicamentele. Lipsesc și două vaccinuri esențiale. Actuala conducere a Ministerului Sănătății încearcă să găsească o soluție de îmbunătățire a politicii medicamentului.
Nervi. Frustrare. Timp pierdut. Multe drumuri. „Numai în pielea unui bolnav să nu fii!“ este ceea ce mai poate să spună un pacient care a ostenit să fie mereu în goană după medicamentele care îl țin în viață. Suferă de diabet de ani buni și nu găsește unul dintre medicamentele vitale, Glucagon. Acesta este un hormon injectabil, medicament de urgență ce trebuie administrat în caz de criză severă de hipoglicemie, până la sosirea ambulanței. „Eu nu înțeleg, domnule, cum la alții se poate și la noi nu! În Ungaria se găsește. Noi trebuie să mergem la ei să îl luăm că altă soluție nu avem“, a spus revoltat pacientul. Până în 2009, Glucagonul se putea prescrie gratuit pe rețeta de insulină, însă din 2009 nu se mai importă. Pacienții îl procură din străinătate, contra cost, prețul unei fiole fiind de aproximativ 20 de euro.
„Aprovizionarea se face cu lacune“
La mai bine de un an de la scăderea prețurilor, peste 1.000 de medicamente au fost retrase de pe piața din România. Multe altele sunt greu de găsit. Un ordin care a fost pus în aplicare în 2015, pe când Nicolae Bănicioiu era ministrul sănătății, a stabilit ca statul român să plătească companiilor farmaceutice prețul cel mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preț al respectivului medicament din 12 țări: Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia și Germania. „Sunt medicamente care apar și dispar. Practic, aprovizionarea se face cu lacune. Nu poți să te bazezi pe un stoc anume. A fost rezolvată problema cu Digoxin (medicament indicat în terapia inimii – n.r.). În schimb, Vessel Due (utilizat ca tratament curativ pentru patologia vasculară cu risc de tromboză – n.r.) uneori se găsește, alteori nu. Nu știm exact care este problema pentru că nimeni nu îți dă o explicație clară. Criza medicamentelor este continuă de anul trecut. Unele medicamente nu mai sunt produse, pentru ele există înlocuitor, dar nu se găsește în România de multe ori. Importul se face cu greu. Fiecare firmă își face la început de an un grafic cu țările unde trebuie să ducă medicametele și toate respectă contractele ferme pe care le au“, a explicat Elena Călin, președinta Colegiului Farmaciștilor Dolj.
Unele medicamente uzuale, greu de găsit
Situația este fără ieșire. Din farmacii lipsesc medicamente uzuale, cum ar fi Distonocalm. Farmaciștii spun că pacienții sunt dezorientați și ia farmaciile la rând, în speranța că vor găsi medicamentul de care au nevoie. „Cantitățile de medicamente pe care le primim sunt mici. Sunt probleme în aprovizionarea cu unele medicamente uzuale. Uneori le primim, alteori nu. Distonocalmul, de exemplu, lipsește de ceva timp. A fost făcută o comunicare publică la un moment dat, în care se spunea că nu mai are licență din partea Agenției Naționale a Medicamentului. Greu de găsit este și Betaloc (medicament care reduce tensiunea arterială și riscul de mortalitate cardiovasculară și coronariană – n.r.). Probleme sunt și la Mydocalm (medicament care acţionează asupra sistemului nervos central – n.r.), care a lipsit o bună perioadă, apoi a reapărut, tot apare și dispare“, a declarat un farmacist craiovean.
Foarte căutat este și Tamoxifen. Acesta a dispărut din farmaciile din România la sfârşitul lunii ianuarie. Medicamentul este folosit în terapia cancerului mamar metastazat. Pacientele care au nevoie îl procură cel mai des din străinătate. „Problema mare este la medicamentele oncologice, Tamoxifen, de exemplu. Lipsește și Metotrexat, din câte am înțeles. Cauza acestei crize se află în mecanismul prețului medicamentului, care nu este rezolvat“, a spus Bogdan Tănase, medic primar chirurgie generală la Institutul Oncologic București şi preşedinte al Alianţei Medicilor (AM).
Lipsesc, în continuare, vaccinurile
De negăsit sunt și unele vaccinuri vitale. Vaccinul hexavalent, care imunizează bebelușii împotriva a șase boli, lipsește din cabinetele medicilor de familie din Dolj. Acesta trebuie să fie administrat copiilor la două, patru și 11 luni. De mai bine de un an însă, în România sunt probleme cu aprovizionarea. Din ianuarie lipsește și vaccinul antitetanos. „Marea problemă se întâlnește la vaccinuri. Lipsește, în continuare, vaccinul hexavalent. În august am primit doar două-trei doze. Cam de cinci luni nu am mai avut parte de o aprovizionare suficientă. Problema este că nu se găsește nici în farmacii. Sunt părinți care vor să îl cumpere, dar nu au de unde. Eu am pe listă în jur de 20 de copii care așteaptă să fie imunizați. Unii dintre ei nu au făcut vaccinul nici la patru, nici la șase luni. Lipsește și vaccinul antitetanos. Acesta nu se mai face la medicii de familie, ci în Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor. Din ce știu eu, numai Spitalul «Filantropia» Craiova mai are. Nici acest vaccin nu se găsește în farmacii. Sunt oameni care vor să îl cumpere pentru că nu îl găsesc în spital și nu au de unde“, a spus Adriana Dogaru, medic de familie și președinta Societății de Medicină de Familie din Dolj.
Ministerul Sănătăţii a anunţat recent că reziliază acordul cu firma Polisano pentru vaccinul hexavalent, vrând să cumpere în regim de urgenţă 120.000 de doze.
Exportul paralel
Exportul paralel este o altă cauză a crizei medicamentelor. Distribuitorii aduc în România medicamente cu preţul mic impus de stat şi le revând ţărilor din Uniunea Europeană cu un preţ mai ridicat. Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) a făcut la sfârșitul lunii iunie o listă cu medicamentele care pleacă spre export paralel şi care nu sunt de găsit în farmacii: Adalat – pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (22.500 cutii/flacoane plecate), Amaryl – pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2 (5.297 cutii), Ampicilină (4.800 cutii), Arcoxia (28.202), Azarga – pentru tratamentul glaucomului (7.262), Baraclude – pentru tratamentul hepatitei B (2.373), Betaloc(r)zok – pentru tratamentul hipertensiunii (20.967), Copaxone – pentru tratamentul sclerozei multiple (730), Kepra – pentru tratamentul epilepsiei (3.821), Mabtera – pentru tratamentului limfomului non-Hodkin (98).
Medicamentele ar urma să fie ieftinite din nou, după cum prevede ordinul dat de fostul ministru al sănătății, Nicolae Bănicioiu. Actualul şef al sănătăţii, Vlad Voiculescu, a decis suspendarea actului normativ până la 1 noiembrie. „Este bine că a fost amânat ordinul de ieftinire, să sperăm că se va găsi o rezolvare cât mai curând pentru toată această situație“, a conchis Elena Călin, președinta Colegiului Farmaciștilor Dolj.
