Pacienții trebuie să știe că spitalele și clinicile private, aflate în contract cu Casa de Asigurări, nu au voie să le ceară bani pentru actele medicale care le sunt decontate de stat. Aceștia pot percepe tarife doar pentru condițiile hoteliere sau pentru serviciile pe care le oferă, dar pe care statul nu le-a contractat. De curând, CNAS a solicitat furnizorilor de servicii medicale aflați în contract cu CAS să afișeze în incintele în care își desfășoară activitatea, la loc vizibil, pe suport de hârtie sau prin sisteme de afișaj digital, informațiile privind pachetele de servicii oferite și tarifele corespunzătoare. Cei din Craiova încă se pun la punct. În cazul în care unui pacient i se cere să mai dea bani, acesta trebuie să sesizeze CAS, iar instituția este obligată să sancționeze furnizorul.
Aproximativ şase milioane de oameni din România nu au acces la servicii medicale, după cum a afirmat în mai multe rânduri ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu. Potrivit unui studiu realizat de către IRIS Network, în 28 de ţări din întreaga lume, România este ţara cu cel mai scăzut nivel de satisfacţie vizavi de serviciile publice de sănătate.
Pacienții români se plâng de faptul că nu merg să facă analize de prevenție sau controale medicale periodice pentru că nu au bani, iar cabinetele medicale și spitalele le dau mereu același răspuns: „Nu mai avem plafon“. Este și cazul Adrianei. Femeia povestește că de fiecare dată când a mers să facă un ecograf sau un RMN a trebuit să scoată bani din buzunar, chiar dacă aceste servicii, teoretic, sunt decontate de stat. „Am plătit asigurare la Sănătate 20 de ani. Când am avut nevoie să fac un ecograf, de la spital m-au trimis la cabinetul privat, unde am plătit diferența de 100 de lei, deși este serviciul plătit de stat. La RMN niciodată nu prinzi plafon sau trebuie să aștepți cel puțin două-trei luni, ceea ce este imposibil dacă tu te simți rău atunci. Am plătit 400 de lei pentru RMN“, spune Adriana G.
Lege există. Cine o respectă?!
Pacienții trebuie să știe însă că spitalele și clinicile private nu au voie să le ceară bani pentru actele medicale care le sunt decontate de stat. Această obligativitate a fost introdusă încă din 2014 prin contractul-cadru. Numai că nu toată lumea o respectă. Măsura este prevăzută și în contractul-cadru pentru anii 2016 – 2017. Noutatea este că de această dată, CNAS solicită ca unitățile medicale să afișeze în incintele în care își desfășoară activitatea, pe suport de hârtie sau prin sisteme de afișaj digital, informațiile privind pachetele de servicii oferite și tarifele corespunzătoare. „CNAS a transmis către casele de asigurări de sănătate machetele pentru afișarea informaţiilor menţionate anterior, acestea fiind puse de către CAS Dolj la dispoziţia furnizorilor de servicii medicale prin e-mail, urmând ca furnizorii să afișeze aceste informații în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii machetelor și anunțurilor“, spun reprezentanții CAS Dolj.
Spitalele private din Craiova s-au înmulțit
În anul 2016, CAS Dolj are încheiate 147 de contracte cu furnizori de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate, specialități clinice (136 în regim privat și 11 de stat). Unii dintre furnizori, respectiv 44 (40 în regim privat și patru de stat) au încheiat și acte adiționale pentru realizarea de ecografii.
În ultimii ani, spitalele private din Craiova s-au înmulțit precum ciupercile. „În asistență medicală spitalicească, CAS Dolj are încheiate în anul 2016, 38 de contracte, 26 în regim privat și 12 de stat, pentru servicii medicale spitalicești, dintre care în regim de spitalizare continuă 15 contracte (3 în regim privat și 12 de stat), și în regim de spitalizare de zi 35 de contracte (23 în regim privat și 12 de stat) și un contract pentru servicii medicale paleative“, spun reprezentanții CAS Dolj.
Ce spun managerii clinicilor private?
Spitalul „Bunavestire“ este una dintre cele mai căutate unități medicale private din Craiova. Dr. Nicolae Cazacu, managerul acestui spital, spune că se percepe coplată doar pentru serviciile pe care nu le decontează Casa. „Dacă așa este reglementat respectăm contractul. Noi nu luăm coplată, percepem bani doar pentru serviciile pe care nu le decontează CAS. Sunt situații în care furnizorii nu mai încheie contract cu CAS pentru anumite servicii pentru că se decontează o sumă foarte mică și atunci pacientul plătește tot tariful stabilit de fiecare clinică. În general, noi ne descurcăm pentru că avem salarii mici la personalul medical. Acolo unde nu facem față, la spitalizare, intervine cota de hrană și se percepe taxă de confort, aceasta fiind reglementată. Putem percepe bani pentru servicii la cerere sau pentru cele care nu sunt decontate de CAS. Noutatea este că trebuie să afișăm acest lucru“, a declarat dr. Nicolae Cazacu.
Mulți dintre doljenii care au nevoie să facă investigații de înaltă performanță, CT, RMN, merg la Prima Medical. Unitatea privată se află în relație contractuală cu CAS Dolj. Problema este că fondurile venite de la Casă se termină în primele două săptămâni ale lunii. „Noi nu percepem de mult coplată pentru serviciile decontate de CAS. Astăzi vom pune și afișele în clinică. Plafonul pentru investigații ne ajunge pentru primele două săptămâni ale lunii. Dacă nu mai avem plafon și pacientul dorește să facă investigația în acel moment, plătește tariful stabilit de clinică“, precizează reprezentanții Prima Medical.
„Nu ai decât să scoți bani din buzunar“
Reprezentanții unităților medicale private susțin că CNAS ar trebui să crească valoarea serviciilor decontate, în caz contrar tot mai mulți refuză să mai încheie contract. Pentru o ecografie generală (abdomen și pelvis), CAS decontează 60 de lei, pentru o ecocardiografie – 40 de lei, iar pentru o ecocardiografie Doppler color – 55 de lei. Pentru un CT craniu nativ se decontează 120 de lei, pentru un CT abdomen nativ și cu substanță de contrast administrată intravenos se decontează 400 de lei, în timp ce pentru un RMN regiuni coloană vertebrală nativ și cu substanță de contrast statul decontează 700 de lei.
Cu toate acestea, pacienții sunt nevoiți să scoată bani din buzunar chiar dacă sunt asigurați, dacă nu au, sunt nevoiți să aștepte cel puțin două luni până să aibă acces la servicii decontate. „Plătim uneori și dublu față de aceste tarife. Chiar dacă ești asigurat, dacă fondurile se termină din primele zile nu ai decât să scoți bani din buzunar“, spune Ileana.
Cristian Hotoboc, pre-ședintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private și al Alianței pentru Sănătate din România (APSR), spune că în ultimii ani s-a încercat negocierea tarifelor pe care le decontează CNAS. „Cele de acum sunt mici și nu acoperă costurile. La analizele de laborator se acoperă cumva diferența de costuri, dar la imagistică (CT, RMN) tarifele decontate sunt destul de mici. De aceea, în general, furnizorii percepeau coplată de la pacienți. Pentru o intervenție chirurgicală se decontează în jur de 2.000 de lei, cu această sumă nu poți să acoperi costurile nici în spitalul de stat, nici în cel privat“, este de părere Cristian Hotoboc.
„În acte, pacientul nu trebuie să plătească diferență, în realitate…“
În alte țări, diferența între ce decontează statul și tariful stabilit de clinica privată este suportată de asigurarea privată. În România, fiecare se descurcă cum poate, iar bolnavul, chinuit de dureri, plătește orice numai să se vindece. „Dacă omul este pus să plătească diferența ar trebui să i se prezinte un decont, să i se spună de la început ce acoperă asigurarea, cât trebuie să mai suporte el, iar acest lucru să fie reglementat. În alte țări s-au dezvoltat asigurările private și ce nu se decontează prin asigurarea de bază acoperă cea privată. La noi, pachetul de bază este atotcuprinzător. În el ți se oferă de toate, dar doar pentru hârtie pentru că atunci când ajungi la spital sau la cabinetul privat afli că nu e plafon pentru analize, pentru investigații de înaltă performanță. Ne furăm singuri căciula. În acte, pacientul nu trebuie să plătească diferență, în realitate… În privat, la spital, se explică pacientului că respectivul spital nu are voie să încaseze nimic de la pacient pe diagnosticul X de care suferă bolnavul asigurat, dar ca să acopere costul real, medicul îi mai face alte investigații care nu au legătură cu diagnosticul ca să poată să încaseze ceva“, completează Cristian Hotoboc.
