Mărirea salariului minim pe economie, dar şi scumpirile din ultima perioadă produc deja primele efecte. Căminul de bătrâni (Centrul Social „Sfântul Andrei“) din comuna Malu Mare, înfiinţat cu fonduri europene, ce aparţine de primăria locală, a ajuns după numai trei ani în situaţia de a majora substanţial tarifele. Din această lună, tarifele s-au mărit chiar şi cu 70%. Unii dintre reprezentanţii legali ai vârstnicilor internaţi aici şi-au exprimat deja intenţia de a-i externa, motivând că pensiile celor pe care i-au internat sunt extrem de mici, iar ei nu îşi pot permite să suporte din veniturile lor diferenţa taxei. Celelalte două cămine de stat din Dolj, cel din comuna Bistreţ şi cel din Craiova, menţin taxa la aceeaşi valoare ca în anii trecuţi.

Mai multe sesizări au ajuns în aceste zile la Gazeta de Sud de la persoane care au părinţi sau bunici internaţi în Centrul Social „Sfântul Andrei“ din comuna doljeană Malu Mare. Aceştia s-au plâns de faptul că săptămâna trecută au fost înştiinţaţi că taxa la căminul de bătrâni a fost majorată cu până la 70%. „În urmă cu aproape doi ani am ales acest cămin din Malu Mare pentru mama mea. Am căutat mult în acea perioadă, am vizitat cămine. Am ales, în final, pe cel din Malu Mare, având în vedere că este aproape de Craiova, condiţiile erau bune și preţul era rezonabil. Ne-au spus că taxa este 60% din pensia vârstnicilor, iar diferenţa până la 1.000 de lei să o plătească familia. Mama are o pensie de 1.000 de lei pe care decisesem să o lăsăm integral la cămin. Pe lângă această taxă, noi cumpărăm lunar medicamente, pampers, husele speciale de protecţie pentru saltea şi tot ce mai avea nevoie. Este revoltător faptul că au decis majorarea taxei de la 1.000 de lei la 1.700 de lei. În aceste condiţii, preţul acestui cămin de stat a ajuns la cel al unui cămin particular. Nu ne permitem să plătim această sumă, având în vedere că pampersul, medicamentele costă alte câteva sute de lei pe lună. Eram mulţumiţi de faptul că medicamentaţia era acordată la timp şi cu foarte multă atenţie, mâncarea bună, condiţiile decente, însă nu au personal suficient, sunt doar două asistente pe etaj care nu fac faţă având în vedere că sunt multe persoane semidependente şi dependente. În aceste condiţii, foarte mulţi bătrâni vor fi luaţi de acolo, transferaţi în alte centre din judeţ. Nimeni nu decide să-şi ducă părintele de acasă dacă nu are un motiv întemeiat: bătrânul este paralizat, are nevoie de asistenţă medicală“, s-a menţionat într-una dintre sesizări.

„Scumpirile au început să ne afecteze“

Centrul Social „Sfântul Andrei“ din Malu Mare a fost autorizat în ianuarie 2014. Funcţionează în fostul cămin al Liceului „Ing. Aurelian Ionette“, care a fost reabilitat pe fonduri europene şi dotat cu bani de la Consiliul Local Malu Mare. S-au investit 3,5 milioane de lei. Capacitatea centrului este de 70 de paturi. Reprezentanţii acestui centru susţin că majorarea taxei nu a fost luată la întâmplare, ci pentru că altfel nu mai reuşeau să facă faţă costurilor. Acest centru deserveşte nu doar comuna Malu Mare, ci şi localităţile limitrofe. „Avem foarte mulţi vârstnici din Craiova, dar şi din comunele din jurul localităţii Malu Mare. Avem 68 de beneficiari și alte dosare în lucru. Mărirea salariului minim pe economie de la 1.200 de lei la 1.450 se va reflecta în preţuri, iar scumpirile deja au început să ne afecteze. Avem costuri foarte mari. Pe lemne, de exemplu, în vară am dat 290 de lei pe metrul cub. A fost o iarnă extrem de friguroasă, am fost nevoiţi să ne reaprovizionăm şi am plătit aproximativ 400 de lei pe metrul cub. În plus, avem cheltuieli extrem de mari pentru deşeurile medicale, mentenanţele pentru lift, electrocasnice, centrală, hrana pe care o luăm de la catering, curentul electric. În ianuarie am plătit 174.000 de lei doar la curent. Cumpărăm lenjerii destul de des, saltele, dezinfectanţi speciali. Deşeurile medicale sunt ridicate o dată la trei zile. Anul trecut, doar ridicarea pampersilor ne-a costat 40.000 de lei, în afara seringilor sau altor deşeuri medicale“, a spus Marius Udrică, şeful centrului.

„Avem trei persoane care au solicitat externarea“

Până în 2016, centrul a primit bani de la bugetul local, dar şi din venituri extrabugetare: donaţii, sponsorizări. Din acest an, potrivit reprezentanţilor centrului, a apărut a treia sursă de finanţare, de la bugetul de stat din sume defalcate din TVA repartizate în toată ţara căminelor de bătrâni autorizate. Nu este însă suficient, menţionează aceştia: „În Dolj, sunt doar trei cămine de bătrâni autorizate: Căminul Malu Mare, cel din Bistreţ şi Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova. Centrului nostru, având în vedere că are o capacitate mică, i-a fost repartizată suma de 176.000 de lei, bani care au fost direcţionaţi către cheltuieli de personal. Doar salariile însă ne costă peste 900.000 de lei pe an“, a adăugat Udrică. Având în vedere această situaţie, de la sfârşitul anului trecut reprezentanţii centrului împreună cu cei ai Primăriei Malu Mare au luat în considerare mărirea taxei. Pe 23 februarie, în şedinţa Consiliului Local s-a decis noua valoare a taxei. „Contribuţia unei persoane autonome este de 1.300 de lei, a unei persoane semidependente 1.500, iar o persoană dependentă trebuie să plătească lunar 1.700 de lei. Avem cinci persoane asistate în totalitate şi alte 20 de persoane semidependente. Am anunţat atât beneficiarii, cât şi reprezentanţii legali despre această mărire. Mulţi dintre ei au înţeles, însă sunt şi persoane nemulţumite. Avem trei persoane care au solicitat externarea, însă avem alte zeci de dosare în aşteptare“, a completat şeful centrului.

„Anual, de la bugetul local se duc între 500.000 şi 600.000 de lei către acest cămin“

Primarul comunei Malu Mare a precizat că majorarea taxei lunare a fost o decizie urgentă din cauza cheltuielilor foarte mari ale acestui centru. Ar mai fi nevoie de personal, însă primarul mărturiseşte că nu-şi permite să plătească alţi oameni. „De când a fost dat în folosinţă acest centru, taxa a fost de 1.000 de lei, nu s-a majorat până acum. Anual, de la bugetul local se duc între 500.000 şi 600.000 către acest cămin, în condiţiile în care grădiniţa este la pământ, şcoala, infrastructura, căminul cultural. Sunt doar două etaje mobilate complet în acest centru. Intenţionăm să dăm în folosinţă şi celelalte două etaje. Doar aşa poate acest centru va deveni profitabil. Doar pentru salarii dăm de la bugetul local un milion de lei. Avem patru proiecte pe masă pe care vrem să le derulăm pentru dezvoltarea comunei, nu ne permitem să alocăm bani în plus acestui cămin. Nici majorarea taxei la tarifele stabilite în Consiliu Local nu este suficientă pentru a acoperi cheltuielile pentru fiecare bătrân“, a spus Ilie Dodocioiu, primarul comunei Malu Mare.

„Ne autogospodărim“

Şi în comuna Bistreţ există un cămin pentru vârstnici aflat în subordinea primăriei. Grupul ţintă al acestui centru este format din 12 persoane vârstnice cu domiciliul stabil în comuna Bistreţ. „Am rămas la aceeaşi taxă de 800 de lei, însă noi primim doar persoane din comună. Avem însă şi vârstnici care au pensii de 300, 400 de lei, diferenţa o suportăm noi din bugetul local. Avem capacitate mică, 14 paturi, însă ne descurcăm. Ne autogospodărim. Avem grădină de legume, creştem păsări, încercăm să cheltuim cât mai puţin. Avem bătrâni care au rămas singuri sau care au copiii în Craiova. Am reabilitat fostul CAP care se află în mijlocul comunei. Era nevoie de un astfel de centru. Pentru a veni în sprijinul bătrânilor din localitate am demarat alt proiect. Am trimis la cursuri de formare beneficiari ai ajutorului minim garantat pe care i-am pregătit pentru îngrijirea bătrânilor la domiciliu. Avem un proiect pe care sperăm să-l câştigăm, în valoare de 900.000 de euro. Dacă-l câştigăm vom reabilita altă clădire pe care o vom transforma în centru de zi şi vom achiziţiona un autoturism. Astfel am aduce pe timpul zilei bătrânii la centru. Am identificat peste 60 de persoane care ar avea nevoie de sprijin“, a spus Cristiana Antonie, primar al comunei Bistreţ.
Nici taxa de la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova nu a suferit modificări. Aceasta este de 700 de lei pe lună, iar în prezent în cămin sunt internate 308 persoane.

Ana Dănescu

Un singur loc disponibil în căminele de bătrâni din Gorj

În județul Gorj sunt două cămine de bătrâni care se află în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, unde sunt cazate persoane cu diferite grade de handicap.
În cele două cămine este disponibil un singur loc. Este vorba de cel rămas liber la Căminul de bătrâni de la Dobriţa. Centrul are o capacitate de 61 de locuri şi se află în comuna Runcu. Tot în comuna Runcu, în localitatea Suseni, funcţionează şi cel de-al doilea Cămin de bătrâni din Gorj. Căminul de la Suseni are o capacitate de cazare de 90 de locuri. Toate sunt ocupate în prezent. Potrivit Corinei Drăgan, purtătoarea de cuvânt a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, tariful pentru cazarea, serviciile şi hrana bătrânilor asistaţi a crescut din toamna anului trecut. „La nivelul judeţului Gorj există azile de bătrâni în care să fie primiți doar vârstnici cu handicap şi care au o dispoziţie din partea Comisiei de expertiză a persoanelor cu handicap pentru a fi internați în astfel de centre. Tariful a fost majorat din toamna anului trecut de la 602 lei la 900 de lei. Se acordă găzduire, masă, asistenţă medicală, acompaniament la unităţi medicale pentru tratament, ergoterapie, kinetoterapie“, a declarat Corina Drăgan.
Eugen Maruță

În Vâlcea, bătrânii plătesc diferenţiat în funcţie de ancheta socială

În Vâlcea, cele trei cămine de bătrâni funcţionale sunt supraaglomerate şi există o listă de aşteptare pe care s-au înscris deja 100 de vârstnici. Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea urmează să deschidă în scurt timp un cămin cu 30 de locuri pe care l-a preluat de la Primăria Nicolae Bălcescu. Şi Primăria Râmnicu Vâlcea intenţionează ca, până la sfârşitul anului, să deschidă un cămin de bătrâni cu 80 de locuri. Tarifele pentru beneficiari vor fi aprobate în Consiliul Local.
Comunităţile locale Bălceşti, Budeşti şi Roşiile, care au în administrare cămine de bătrâni, fac cu greu faţă cheltuielilor curente pentru că printre beneficiari sunt şi foarte multe cazuri sociale.
Tariful pe care îl poate plăti lunar un vârstnic pentru a sta într-un cămin de bătrâni este maximum 2.000 de lei pe lună. Potrivit HG nr. 867/2016 bătrânul plăteşte 60% din pensie, iar diferenţa ar trebui achitată de către aparţinători. „Se face anchetă socială şi se calculează cât îi revine soţului, copilului sau nepotului să plătească în funcţie de venituri. Însă sunt foarte mulţi bătrâni singuri pe lume care au pensii de 500 de lei. În astfel de situaţii, diferenţa este plătită de primărie din bugetul local“, a spus directorul Căminului de bătrâni Bălceşti.
Nicoleta Ene

În Mehedinți, tarife majorate pentru întreținerea bătrânilor cu dizabilități

În subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Mehedinţi funcţionează, în prezent, cinci cămine pentru îngrijirea persoanelor vârstnice. Interesant este faptul că tariful mediu lunar de întreţinere al unui asistat este diferit în căminele de bătrâni din Mehedinţi, fără ca reprezentanţii DGASP să poată avea o explicaţie pentru această diferenţiere. Costul întreţinerii porneşte de la 791 de lei /lună în Căminul pentru persoane vârstnice „Sf. Maria“ Şişeşti, ajunge la 915 lei/lună/persoană în Căminul pentru persoane vârstnice de la Strehaia, iar la Căminul pentru persoane vârstnice „Cuviosul Iov“ din comuna Vânjuleţ, costul întreținerii este de 1.036 lei/lună/persoană. Reprezentanții DGASPC Mehedinţi spun că persoanele care au venituri şi sunt îngrijite în cadrul căminelor pentru persoane vârstnice datorează contribuţia lunară de întreţine în cuantum de până la 60% din veniturile personale lunare. Conform unei hotărâri de guvern, „diferenţa până la concurarea valorii integrale a contribuţiei lunare de întreţinere se plăteşte de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice îngrijite în cadrul căminelor, dacă realizează venit lunar pe membru de familie şi ea este în cuantum de 782 lei/lună/ persoană“.
Persoanele vârstnice, precum şi susţinătorii legali care nu au venituri nu datorează contribuţii de întreţinere. Acestea sunt asigurate din bugetul local, mai spun reprezentanţii DGASPC. Noile reglementări în vigoare apărute au condus la creşterea tarifelor pentru internarea în căminele DGASPC a bătrânilor care suferă de anumite dizabilităţi. „Conform Ordinului privind stabilirea contribuţiei lunare de întreţinere datorate de adulţii cu handicap asistaţi în centrele publice pentru persoane adulte cu handicap sau de susţinătorii acestora nr.1887/noiembrie 2016 şi Metodologiei de stabilire a nivelului contribuţiei lunare de întreţinere datorate de adulţii cu handicap asistaţi în centrele publice pentru persoane cu handicap sau de susţinătorii acestora, pentru trei dintre centrele în care se află persoane vârstnice cu probleme, tarifele s-au majorat de la 602 lei /lună/persoană la 900 lei /lună/persoană“, se precizează în adresa transmisă de Daniela Ariciu, purtătorul de cuvânt al DGASPC Mehedinţi.
În prezent, în căminele de îngrijire a persoanelor vârstnice sunt 200 de oameni.
Mihai Căruntu

Creșteri de tarife și în cele două cămine de bătrâni din Olt

La nivelul județului Olt funcționează două centre de îngrijire și asistență pentru persoanele vârstnice, unul în Slatina și unul în localitatea Fălcoiu, deși solicitări, potrivit asociațiilor de pensionari din județ, ar fi foarte multe. La acest moment în cele două centre sunt 78 de pacienți vârstnici (37 în Slatina, 41 în Fălcoiu), ceea ce înseamnă o ocupare de peste 80%.
Nu posibilitatea de a plăti tariful stabilit – care de la 1 ianuarie 2017, urmare a creșterii costurilor, s-a majorat de la 667 lei, la 792 lei – este însă criteriul de acces în cămin, spun reprezentanții Direcției Generale de Asistență și Protecție a Copilului Olt, ci o serie întreagă de factori.
Șanse mai mari la un loc în cămin au bătrânii care necesită îngrijiri medicale permanente, cei care nu se pot gospodări singuri și familia nu îi poate ajuta, cei care nu au susținători legali, cei care nu au locuință, cei care nu au venituri proprii etc. Situația materială se are în vedere și la perceperea tarifului, indiferent de cuantumul pensiei bătrânii plătind 60% din pensie. Dacă acest procent nu acoperă integral tariful perceput, diferența se solicită familiei sau susținătorilor legali, iar dacă nici aceștia nu dispun de resurse, de către Consiliul Județean.
Alina Mitran