Stresul, alimentația nepotrivită, nopțile nedormite sunt cauzele care se răsfrâng asupra sănătății tinerilor, iar creierul este principala țintă. Așa se face că în Clinicile de Neurologie din cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova jumătate dintre pacienții care ajung lunar aici au suferit un accident vascular cerebral. Îngrijorător este că tot mai mulți sunt tineri. Medicii spun că multe cazuri ar putea fi prevenite dacă pacienții ar fi informați și ar face controale de prevenție. Pentru că nu se întâmplă acest lucru am ajuns pe locul doi la nivel mondial, din punct de vedere al mortalităţii din această cauză.
În România, aproape 65.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral, 31% dintre ei fiind cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani, ceea ce înseamnă 178 pe zi. Cea mai frecventă cauză a accidentului vascular cerebral este faptul că un cheag de sânge blochează o arteră cerebrală, iar sângele nu mai irigă cu oxigen o anumită porţiune a creierului, iar aceasta cedează.
În Clinica de Neurologie a Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova ajung cam 177 de pacienți lunar. Mai mult de jumătate dintre aceștia au suferit un accident vascular cerebral (AVC). Conf. univ. dr. Valerica Tudorică, șefa Clinicii II Neurologie, spune că a avut și un pacient de 35 de ani cu această afecțiune. „Vârsta la care apare această afecțiune este mai mică în comparație cu ceea ce se regăsește în tratatele clasice de neurologie asta și pentru că viața modernă înseamnă mult stres, iar acesta este un factor care poate să declanșeze mulți din factorii de risc ai accidentului vascular cerebral. Pe fond de stres se poate declanșa mai devreme diabetul zaharat, hipertensiunea, dislipidemia, adică factorii de risc cei mai implicați în apariția AVC. Sunt oamenii care au factori de risc dobândiți în timpul tinereții și este dezamăgitor să vedem că pacienți din ce în ce mai tineri fac o asemenea boală care uneori lasă semne durabile“, spune specialistul în neurologie.
„Prevenția înseamnă să merg la medic atunci când mă consider sănătos“
Numărul pacienților care suferă un accident vascular cerebral ar putea să scadă dacă pacienții ar avea o mai bună educație medicală și ar merge la controale periodice chiar și atunci când nu îi doare nimic. Medicii spun că nu de puține ori internează oameni care abia în acel moment descoperă că de ani de zile suferă de o boală de care nu au știut nimic. „Prevenția primară este bună și pentru pacient, și pentru sistemul medical. Asta înseamnă ca și pacientul, și medicul de familie să fie interesați să păstreze o legătură mai atentă. Prevenția înseamnă să merg la medic atunci când mă consider sănătos. Acum am internat un pacient tânăr care a făcut AVC. Când s-a internat am descoperit că are și diabet, iar el nu știa. Mi-a spus că nu are nici o boală și că nu a mers niciodată la medicul de familie. Este bine să fim conștienți că, mai ales după ce trecem de 30 – 40 de ani, trebuie să mergem la medic. Ne considerăm o persoană sănătoasă, dar, de fapt, pe propriile picioare putem să ducem o boală. În mentalul multora dintre noi dacă ne-am trezit bine dimineața și nu ne doare nimic înseamnă că suntem sănătoși. Este o mare greșeală. Fiecare ar trebui să se prezinte din proprie inițiativă la medic măcar o dată pe an să facă analize și un bilanț al stării de sănătate“, atrage atenția conf. univ. dr. Valerica Tudorică.
„Dacă mergi la medic la apariția unor semne minore e mai bine“
Recunoaşterea simptomelor bolilor vasculare cerebrale poate salva vieţi. Printre cele mai frecvente simptome se numără amorțelile, dificultatea de a mişca membrele. „De obicei, AVC se întâmplă brusc. Nu prea ai ce să faci în acel moment, cu excepția situațiilor în care pacienții suferă accidente ischemice tranzitorii. Adică sunt pacienți care cu câteva zile înainte au semne premonitorii, fie un deficit la unul dintre membre, care a trecut în câteva minute, fie amorțeli care au durat 30 de minute sau o oră, fie tulburări de limbaj. În general, noi suntem foarte fericiți când ne trece lucrul care ne supără, mulți consideră că e o chestie de moment. Dar dacă pacientul se știe că are diabet sau este hipertensiv ar trebui să se adreseze medicului pentru că un accident ischemic tranzitoriu poate să fie semnul premonitor pentru un accident vascular mai mare“, adaugă medicul neurolog.
Printr-o serie de investigații, medicul poate să își dea seama care este problema și pacientul poate evita apariția unui AVC. „Am avut cazuri la care am descoperit prin examen Doppler că pacienții aveau o stenoză de carotidă de 90%. Au mers într-un Institut de Boli Cerebrovasculare, au rezolvat stenoza și au scăpat de instalarea unui AVC cu dizabilitate permanentă. Dacă mergi la medic la apariția unor semne minore e mai bine. Nu trebuie să aștepți“, explică conf. univ. dr. Valerica Tudorică.
Doar 25% dintre pacienți au șanse să își reia activitatea
De multe ori, în urma accidentului vascular cerebral pacientul rămâne cu dizabilităţi fizice sau mentale. În România, din cei aproape 65.000 de bolnavi care suferă anual un accident vascular cerebral, doar 25% au șanse să își reia activitatea. Restul rămân cu dizabilități motorii și cu afectări neuronale. „Există mai multe tipuri de AVC. Unele sunt mai ușoare, în sensul că deficitul nu este așa de mare și recuperarea este mai ușor de făcut. Dar sunt și accidente vasculare cu dizabilitate motorie foarte mare, pacienți care au toate șansele să rămână la pat. De ei se ocupă colegii din Secția de Recuperare Medicală. Noi începem o recuperare precoce din momentul accidentului acut, mobilizăm pacienții și, uneori, dacă starea permite, începem să facem un masaj ușor pe membrele paralizate. Au fost statistici la nivel mondial care au arătat că mobilizarea precoce a pacientului are un efect favorabil asupra evoluției lui“, susține șefa Clinicii II Neurologie.
Pacienții pot face recuperare în cadrul spitalului
Recuperarea pacientului continuă atât în spital, cât și la domiciliu. Bolnavii au nevoie de gimnastică medicală, fizioterapie şi masaj, care vor ajuta pacientul să-şi recapete, într-o mai mare sau mai mică măsură, mişcările membrelor afectate de paralizie. În cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova există o Secție de Recuperare Medicală care are 45 de paturi. „Colegii mei fac toate procedurile necesare și se supraspecializează în metode moderne de tratament. Există și situații nefericite în care, prin dimensiunile infarctului cerebral sau ale hemoragiei cerebrale, dizabilitățile sunt mari și permanente. Nu există terapii care să refacă substanța cerebrală acolo unde sunt leziuni foarte mari“, conchide conf. univ. dr. Valerica Tudorică.
