România ocupă locul trei în Europa la obezitatea infantilă, după cum arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În Dolj, sute de copii doljeni ajung periodic în cabinetele medicale din cauza problemelor de greutate și a dereglărilor hormonale pe care le au. Medicii spun că obezitatea infantilă a ajuns la niveluri alarmante în România. Aproape 40% dintre copii sunt supraponderali. Grav este că din cauza obezității mulți ajung să aibă și alte boli asociate, cel mai adesea diabet. În Oltenia nu există specialiști pediatri în endocrinologie care să trateze acești copii. La Spitalul Județean de Urgență Craiova se găsește singurul diabetolog pediatru din regiune. Dacă Oltenia ar avea un spital de copii ar putea trata toate aceste cazuri multidisciplinare, iar copiii ar avea șanse mai mari la tratament de specialitate.
Medicii endocrinologi și diabetologi vorbesc de obezitate la cote alarmante în țara noastră. În cabinetele medicilor craioveni ajung lunar zeci de copii care au probleme de greutate. În România, nouă din zece copii suferă de boli de nutriţie. Hrana mult prea bogată în zaharuri și grăsimi nocive și sedentarismul sunt cauzele îmbolnăvirii. Dr. Flavia Dinu, medic specialist în diabet și boli de nutriție, spune că pacienții cunosc mai multe informații despre alimentația corectă față de anii trecuți, dar că nu aplică ceea ce știu. „Se întâmplă acest lucru pentru că alimentele nesănătoase sunt mai gustoase, pentru că sunt îmbunătățite cu diverși componenți care le cresc gustul. Mulți nu rezistă acestei tentații, deși știu că aceste alimente nu le fac bine. E un cerc vicios, de care poți fugi dacă ții la sănătatea ta“, a precizat Flavia Vasile, medic nutriționist.
„Trebuie să avem grijă la alimentația copiilor“
Există mulți copii cu probleme de greutate care au nevoie de susținere. Aproape 35 de milioane de copii supraponderali trăiesc în ţări în curs de dezvoltare şi opt milioane – în ţări dezvoltate. Explicația este că micuții din ţările cu venituri mici şi mijlocii sunt mai vulnerabili la o nutriţie inadecvată în perioada prenatală. Ei sunt expuşi în acelaşi timp la alimente bogate în grăsimi, zahăr, sare, cu densitate energetică ridicată, cu puţini micronutrienţi. România ocupă locul trei în Europa la obezitate infantilă. Dacă în urmă cu un deceniu această afecțiune era extrem de rară, acum a devenit din ce în ce mai frecventă din cauza sedentarismului. „În România, putem vorbi de o «epidemie» a obezității atât în cazul copiilor, cât și în cazul adulților. Trebuie să avem grijă la alimentația copiilor pentru că ei vor fi bolnavii de mâine dacă nu facem nimic. În mod normal, diabetul de tip II acum câțiva ani nu era prezent la copii. Acum apare la mulți dintre ei. Este o boală cronică pe care copilul o va duce toată viață. Nu este indicată cura de slăbire clasică în cazul copiilor. Este total greșit să scoți din alimentația copilului pâinea ca să scadă în greutate. Copilul poate mânca și cartofi, și orez, și pâine, dar preparate cât mai sănătos. Nu îi dăm copilului cartofi prăjiți, ci îi dăm piure sau cartofi fierți. Este bine să se asigure zilnic cantitatea de proteine din ouă, carne și trebuie să mănânce și lactate. Sunt principii pe care trebuie să le respectăm cu toții“, a mai explicat Flavia Vasile, medic nutriționist.
„S-au încercat tot felul de campanii, dar din lipsă de fonduri nu au avut continuitate“
Conform datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), principalele cauze de mortalitate în lume sunt legate de alimentația nesănătoasă. 14 milioane de decese sunt cauzate anual, la nivel global, de o alimentație dezechilibrată. În România, situația este mai gravă întrucât nu există programe de durată pentru prevenția și educarea populației. „S-au încercat tot felul de campanii, dar din lipsă de fonduri nu au avut continuitate. În plus, felul de a mânca reflectă și statutul socio-economic al omului, dar și gradul de civilizație și de informare. O farfurie sănătoasă, în linii mari, trebuie să cuprindă jumătate legume cât mai variate și colorate, un sfert din farfurie să cuprindă carne făcută la grătar sau fiartă și în nici un caz carne prăjită în ulei sau în grăsime. În restul farfuriei este bine să avem un aliment care conține o cantitate mai mare de amidon care să ne dea energie pe o perioadă mai lungă de timp, precum cartoful și orezul. Românii nu sunt însă obișnuiți cu alimentele fierte, ci mai mult cu cele prăjite“, atrage atenția medicul Flavia Vasile.
„Ar fi normal să existe un spital pentru copii, care să respecte toate circuitele“
În Oltenia nu există o secție de endocrinologie sau diabet pentru copii. Micuții care au nevoie de îngrijire medicală ajung cel mai adesea în secțiile de adulți. „Nu există medici specialiști pentru endocrinologie pediatrică. Copii cu astfel de probleme, cu sindrom Hunter, de exemplu, sunt trimiși la secții de endocrinologie care tratează și adulții. La fel se întâmplă și cu micuții care au probleme reumatologice, nu există astfel de specialiști în zonă sau sunt foarte puțini chiar și la nivel național. Sunt copii care suferă de artrită, dar și de alte afecțiuni și care au nevoie de tratament și îngrijire. Ei sunt urmăriți de medicii pediatri și atunci când este cazul îi trimitem la București, dar asta presupune costuri pentru ei. Ar fi normal să existe un spital pentru copii, un spital care să respecte toate circuitele și toate criteriile“, spune unul dintre medicii pediatri craioveni.
În Dolj există în jur de 80 de copii bolnavi de diabet. În datele Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj, în programul național de diabet figurează peste 60 de copii care primesc tratament și în jur de 70 care primesc materiale sanitare, de exemplu, ace pentru măsurarea glicemiei. Există însă un singur medic pediatru care are specializare în diabet. Cei mai mulți copii se internează în Clinica de Pediatrie a Spitalului Județean Craiova, acolo unde lucrează singurul medic care se ocupă de ei. Atunci când medicul lipsește, copiii sunt îngrijiți de medici diabetologi din secția de adulți.
„Trebuie să învățăm să citim etichetele produselor“
Schimbarea acestei realități este posibilă numai prin educarea copiilor să facă alegeri alimentare corecte. Americanizarea societății și, implicit, a alimentației a introdus printre tineri o nouă modă: hamburgeri, pizza, sucuri acidulate, cartofi prăjiți. Sunt adevărate bombe calorice care ne ucid treptat organismul. Există tot felul de strategii de marketing folosite de marile branduri, al căror scop este să ne atragă cu orice preț. „Alegi alimentele nu pentru că sunt sănătoase, ci pentru că îți atrag atenția prin reclame, prin ambalaj. Prin publicitate ți se induce ideea că atunci când cumperi un produs ești mai puternic, mai bun. În plus, firmele folosesc și programe de fidelizare, cumperi ceva și ți se dă al doilea produs gratis, deși produsele nu sunt dintre cele sănătoase, iar oamenii profită și cumpără cam orice. Trebuie să învățăm să citim etichetele produselor. Trebuie să se știe că primul ingredient care apare pe etichetă este cel de bază. Dacă avem un pateu de ficat și primul produs trecut este slănina de porc trebuie să știm că în proporție de peste 50% pateul conține asta. Trebuie să știm să alegem între un cașcaval care are o cantitate mare de calciu, dar și o cantitate mult mai mare de grăsimi și calorii, și brânza de vacă, mult mai sănătoasă, sau un pahar cu lapte. Trebuie evitat cât mai mult fast-food-ul. Este foarte greu, dar trebuie să stabilim o regulă prin care să consumăm acest gen de mâncare doar o dată pe săptămână sau chiar mai rar“, a mai spus medicul nutriționist Flavia Dinu.
Japonia, țara cu cea mai scăzută rată a obezității din lume
Există și exemple că situația se poate remedia dacă există preocupare pentru educație, la nivel național. Japonia este țara cu cea mai scăzută rată a obezității din lume. În Țara Soarelui Răsare, copiii au cea mai sănătoasă dietă din lume. Conform tradiției japoneze, trebuie să te ridici de la masă atunci când stomacul tău este 80% plin. Regula este valabilă și în școli. În cantine, elevilor le este servit un prânz cu un nivel scăzut de calorii, precum cel de acasă. Ei mănâncă porţii mai mici, pe farfurii mai mici. Japonezii obişnuiesc să încheie masa cu un fruct sau cu un ceai verde, în loc de o prăjitură.
