Vara, temperatura optimă pentru o încăpere este între 23-25 grade Celsius şi este dovedit că lucrul la o temperatură mai ridicată de atât conduce la scăderea productivităţii. Organismul uman normal, sănătos, are o temperatură internă stabilă de 37°C, care este menţinută de un mecanism de reglare natural pe care fiecare dintre noi îl avem din naştere şi care ne ajută să eliminăm permanent excesul de căldură produs de organism. Pentru a avea confort termic putem folosi aparatele de aer condiţionat.
Instalaţiile de aer condiţionat ajută organismul să asigure această rată de eliminare a excesului de căldură, lucru valabil atât vara, cât şi iarna. Acestea păstrează temperatura şi umiditatea aerului în anumite limite. „Somnul într-o încăpere prea caldă este neodihnitor. Prin urmare, este indicat să începem să folosim aerul condiţionat imediat ce temperaturile diurne depăşesc 25 de grade în încăpere şi să îl utilizăm şi seara, înainte de somn, asta în serile calde (altfel, este de preferat să răcorim camera natural)“, spune dr. Raluca Trancă, medic specialist în medicină de familie, pentru „Ce se întâmplă, doctore?“.
De asemenea, aparatul de aer condiţionat purifică aerul, reţine în filtre particulele de praf şi alergenii (polenul, acarienii) şi scade şi umiditatea aerului ambiental, ceea ce este de real folos unei persoane cu alergie sezonieră la polen sau unui astmatic. Acest beneficiu este valabil cât timp filtrele sunt înlocuite periodic şi aparatul funcţionează la parametrii prevăzuţi.
Scade umiditatea
Principalul dezavantaj al folosirii aparatului ar fi scăderea excesivă a umidităţii aerului. „Umiditatea optimă a aerului (concentraţia de vapori de apă) dintr-o încăpere este de circa 45-55% în sezonul cald, cu un interval de confort între 30-60%, iar iarna poate scădea până la 30% (pentru a evita condensul). Aerul prea uscat contribuie la uscarea pielii şi a părului, favorizează infecţiile respiratorii şi multiplicarea germenilor. Prin urmare, în clădirile de birouri ventilate permanent, aerul ar trebui analizat periodic şi furnizate soluţii în acest sens (plasarea de umidificatoare, plante verzi). La domiciliu este de preferat să utilizăm în continuare ventilarea cu aer proaspăt, iar aerul condiţionat să îl folosim temporar pentru răcire“, susţine medicul de familie Raluca Trancă.
Un alt dezavantaj important este posibila contaminare microbiană. Dacă filtrele sunt vechi, ele nu numai că nu mai curăţă aerul de diversele particule nocive, dar devin un focar de infecţie. Este cunoscută prezenţa bacteriei Legionella pneumophila în aparatele de aer condiţionat (la fel ca şi în jacuzzi, umidificatoare ș.a), deoarece preferă mediile umede, iar această bacterie produce infecţii grave (febră Pontiac, pneumonie sau infecţii extrapulmonare).
Prin urmare, pentru a fi în siguranţă, trebuie să chemăm la un interval regulat de timp (conform specificaţiilor producătorului) un instalator. Acesta va asigura mentenanţa aparatului de aer condiţionat.
Afecţiunile provocate de aerul condiţionat
Aerul condiţionat poate fi şi nociv. Cei care lucrează în clădirile de birouri se confruntă cu uscăciunea tegumentelor şi mucoaselor (piele uscată, păr fragil, ochi uscaţi), iar în timp pot dezvolta rinite alergice, tuse iritativă cronică, blefarite, conjunctivite, manifestări alergice în general. De asemenea, creşte incidenţa infecţiilor respiratorii. Dacă temperatura ambientală este prea scăzută, se pot declanşa dureri reumatice, dureri de spate, diverse tipuri de nevralgii, cistite etc. Dacă o persoană astmatică intră într-o încăpere unde aparatul de aer condiţionat nu este bine întreţinut sau setat, se poate confrunta cu o criză, asta dacă aerul este prea rece, prea umed sau filtrele nu sunt curăţate.
„Dacă stăm direct în bătaia curentului de aer, ceea ce nu este recomandat, se pot declanşa diverse afecţiuni: cefaleea, de obicei de origine sinusală (prin inflamarea sinusurilor paranazale datorită expunerii la aer uscat şi rece); nevralgia (durerea de origine nervoasă); torticolis (contractura unui muşchi de la nivelul gâtului, ce face dificilă sau imposibilă rotirea capului); lumbago acut (dureri la nivelul coloanei lombare, contractura musculară); blefaroconjunctivita (înroşirea ochilor şi a pleoapei); paralizia faciala «a frigore» (paralizia facială periferică, ce se manifestă prin asimetria feţei, ştergerea pliurilor de la nivelul frunţii şi nasului, imposibilitatea de a închide ochiul ș.a).
Mai rar, expunerea la frig poate declanşa fenomenul Raynaud la persoanele care au acest diagnostic sau prezintă boli autoimune (albirea mâinilor – vasoconstriţia, urmată de colorarea în albastru-mov – cianoza, apoi în roşu – hiperemia)“, mai spune medicul Raluca Trancă.
Pentru a evita toate aceste manifestări, este important să nu poziţionăm biroul în bătaia aerului sau, dacă nu se poate altfel, să setăm ventilaţia pe puterea minimă şi să orientăm fluxul de aer către tavan. De asemenea, în maşină ar fi bine să folosim de obicei răcirea din dreptul parbrizului şi de la picioare, nu şi grila care este orientată direct în faţa noastră, pentru că putem să ne alegem cu o sinuzită.
Cum ne poate afecta organismul trecerea de la rece la cald
În momentul în care schimbăm mediul, corpul are nevoie de câteva minute pentru a se adapta la noile condiţii. „Dacă trecem brusc de la frig la cald, apare hiperemia (deschiderea vaselor din sânge superficiale, ce cauzează înroşirea pielii), simultan cu creşterea transpiraţiei pe măsură ce corpul se încălzeşte; este posibil ca presiunea vasculară să scadă, pulsul să crească şi să apară manifestări prelipotimice (senzaţia de ameţeală, slăbiciune, furnicături, amorţeli) sau chiar leşinul, mai ales dacă suntem şi deshidrataţi. De aceea, este important ca diferenţa de temperatură interior-exterior să nu fie mai mare de 10 grade“, a spus medicul Raluca Trancă.
