Raportarea și lupta de a reduce infecțiile luate din spital sunt o adevărată provocare pentru sistemul medical românesc. Numai că pentru a putea lua măsuri este nevoie să recunoaștem că există acea problemă. În multe spitale din România, însă, mizeria încă stă ascunsă sub preș, iar motivele pot fi multe. După scandalul dezinfectanților HexiPharma și pentru că unele dintre victimele incendiului din clubul Colectiv au murit în urma infecțiilor nosocomiale, câteva lucruri au fost puse la punct, dar problema de fond a rămas.
Nu de puține ori, pacienții se plâng că intră în spital cu o boală și pleacă de acolo cu mai multe. În anul 2017, în judeţul Dolj au fost raportate 359 de infecţii asociate asistenţei medicale, iar în primele nouă luni ale acestui an au fost depistate 258. Anul trecut, în unitățile sanitare din Dolj au fost depistate peste 300 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale și rezistenței microbiene. În primul trimestru din acest an, au fost înregistrate 82 de infecții nosocomiale. Cele mai multe, 58, au fost raportate de medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SJU) Craiova.
Lipsa unei viziuni corecte de sănătate publică și a educației populației ne-au adus în situația în care mor oameni pentru că multe antibiotice nu mai au puterea să lupte cu infecțiile. România este una dintre țările europene cu cele mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament, dar și una dintre țările UE cu cele mai multe cazuri de infecții intraspitalicești. O realitate care se traduce în pierderea de vieți.
„Costul îngrijirii pentru pacienţii infectaţi cu microbi rezistenţi este mult mai ridicat“
Aproximativ 600.000 de români iau antibiotic, majoritatea fără nicio indicație medicală, iar în spitale uneori bolnavii sunt „umflați“ cu astfel de medicamente de frică să nu ia duiumul de infecții care există în unitățile sanitare. Infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice ucid 25.000 de oameni în fiecare an, în Europa, și cauzează pierderi de 1,5 miliarde de euro în sistemul de sănătate.
„Rezistenţa la antimicrobiene (RAM) continuă să ameninţe eficienţa tratamentelor împotriva infecţiilor cauzate de bacterii, paraziţi, virusuri şi fungi. Ca ilustrare a gravităţii fenomenului, în 2016, 490.000 persoane au dezvoltat la nivel global forme de tuberculoze (TB) multirezistente la medicaţia uzuală, iar RAM începe să complice combaterea HIV şi a malariei. Costul îngrijirii medicale pentru pacienţii infectaţi cu microbi rezistenţi este semnificativ mai ridicat prin durata mai lungă a bolii, testărilor suplimentare şi nevoii de a recurge la medicamente mai scumpe. În particular, rezistenţa la antibiotice (RAB) priveşte bacteriile şi unele specii de fungi, constituind conţinutul dominant al RAM“, spun reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Ce spune Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină?
Scăpată de sub control, răspândirea bacteriilor și rezistența lor își au rădăcinile în multe colțuri. Pe de o parte, mulți dintre români atunci când au o problemă medicală consumă medicamente după ureche, asta și pentru că unii farmaciști eliberează antibiotice fără rețetă, în mod ilegal. Pe de altă parte, problema se află în spitale, unde unii medici prescriu antibiotice fără o diagnosticare completă a pacientului și din dorința ca bolnavii „să fie acoperiți“ de infecțiile nosocomiale din spitale. „Rezistenţa bacteriilor la antibiotice reprezintă o amenințare la adresa oamenilor, în general. Din România, şi nu numai. Fenomenul a fost remarcat pe plan mondial de câţiva ani, pe fondul creşterii excesive a consumului de antibiotice, a neadecvării tipului de antibiotic la populaţia bacteriană, precum şi pe fondul diminuării intensităţii cu care s-au dezvoltat noi medicamente antibacteriene. În urmă cu zeci de ani, bolile infecţioase reprezentau principala cauză de mortalitate, de aceea cercetarea ştiinţifică s-a concentrat pe descoperirea unor soluţii de tratament, iar războiul cu microbii a fost considerat câştigat. Numai că bacteriile şi-au dezvoltat propriul mecanism de protecţie faţă de antibiotice, pe care au capacitatea să-l transmită, prin materialul genetic, de la o generaţie la alta. Aşa se face că, în acest moment, bacteriile au un bagaj genetic total diferit, care înmagazinează toate transformările care au avut loc la strămoşii lor, în lupta cu antibioticele. Acest fapt ar putea constitui o oportunitate totuşi, pentru că unele antibiotice clasice, care n-au mai fost folosite în ultimii ani pe scară largă, s-ar putea dovedi eficiente faţă de aceşti germeni rezistenţi, în condiţiile în care nu au fost expuşi la respectivul antibiotic“, a spus dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Dacă nu se iau măsuri, numărul deceselor o să crească îngrijorător
Luarea unor măsuri pentru oprirea creşterii nivelului rezistenţei la antibiotice este crucială atât pentru medic, cât şi pentru pacient. În lipsa unor măsuri, se anticipează că, până în anul 2050, rata anuală a deceselor determinate de aceasta va fi de zece milioane, cu un cost global estimat de 100 de trilioane USD.
După scandalul dezinfectanților HexiPharma a apărut Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, care la art. 4 spune că fiecare unitate sanitară trebuie să elaboreze anual un program propriu de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și să aibă oameni care urmăresc cazurile de infecții nosocomiale. Mai mult, în același ordin este stipulat că „orice daună adusă pacienților prin nerespectarea prevederilor prezentului ordin sau a normativelor profesionale privind asigurarea calității asistenței medicale acordate pacienților în scopul prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale atrage responsabilitatea individuală sau, după caz, instituțională, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare“.
Clostridium difficile descoperit în mai multe controale la SJU Craiova
În Dolj, toate spitalele au acest nucleu de organizare și control al infecțiilor. Spitalul Județean are cea mai mare structură monobloc din țară. Ceea ce înseamnă că este foarte greu de lucrat într-o astfel de clădire. În echipa spitalului există epidemiologi, microbiologi, medici și asistenți care merg la nivelul secțiilor, colectează date, se fac fișe de supraveghere în momentul depistării infecțiilor nosocomiale, laboratorul depistează agentul biologic și se recomandă antibioticul cel mai util pentru ceea ce se găsește în acea secție. Fișa de supraveghere ajunge la compartimentul de epidemiologie al DSP, apoi reprezentanții instituției fac o raportare lunară către Institutul Național de Sănătate Publică.
În urma mai multor controale la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova au fost depistate infecții cu Clostridium difficile, bacterie ce provoacă diferite simptome, de la diaree la inflamația colonului, și care poate pune în pericol viața bolnavului.
„În România 2013-2016 rezistenţa combinată la cefalosporine generaţia a treia și fluorochinolone, aminoglicozide precum şi la carbapeneme a Klebsiella p. s-a înrăutăţit. Se menţine un euronivel mediu privind rezistenţa Escherichia c. la cefalosporinele de generaţia a 3-a, dar se involuează în privinţa aminoglicozidelor, cefalosporinelor de generaţia a 3-a; ne găsim în eurogrupa cea mai rea atât pentru MRSA, cât şi pentru rezistenţa combinată la fluorochinolone, aminoglicozide şi carbapeneme a Acinobacter; în sfârşit Enterococcus f. involua în privinţa rezistenţei la vancomicină. Global, situaţia rezistenţei la antibiotice – aflată deja pe un euronivel dintre cele mai rele – continuă să se degradeze“, declară reprezentanții DSP Dolj.
