A început Postul Paștelui (11 martie – 27 aprilie 2019), cel mai lung și mai dificil dintre toate. Ştim cu toţii ce este postul sau cel puţin credem că ştim, dar nu realizăm că această perioadă, care ar trebui să fie una de detoxifiere, poate să ne facă şi rău, dacă nu respectăm câteva reguli.
La baza piramidei alimentare în această perioadă se află carbohidraţii, care sunt oferiţi de alimente precum fructe, legume sau produse cerealiere integrale. Aceste alimente nu numai că sunt permise în timpul postului, dar sunt şi ideale de consumat, datorită numeroaselor beneficii pe care le au asupra organismului.
Alte alimente care trebuie consumate zilnic sunt leguminoasele (fasole, mazăre, năut, linte), pentru aportul lor de proteine. Acestea se pot consuma ca atare, cu legume sau, şi mai bine, în combinaţie cu cereale integrale (orez, paste, hrişcă, quinoa, fulgi de ovăz şi secară, pâine integrală).
Leguminoasele sunt alegerea ideală
Poţi obţine surse semnificative de proteine din alimente precum: mazăre, fasole, linte, năut, soia sau hrişcă, dar şi ciuperci, quinoa sau năut. Mai mult decât atât, acestea sunt surse excelente de vitamine şi minerale care nu numai că te vor ajuta să treci cu bine de perioada postului, dar îţi vor şi întări organismul şi sistemul imunitar şi te vor ajuta să îţi păstrezi silueta.
Aportul de grăsimi vegetale este foarte uşor de atins prin consumul fructelor oleaginoase. De exemplu, nucile, migdalele şi seminţele de tot felul, alături de uleiurile vegetale (ulei de măsline, de cânepă etc).
Trebuie să ştii că, deşi există multe alimente care pot fi consumate în această perioadă, cel puţin din privinţa regulilor postului, multe dintre ele ar trebui evitate, asta dacă vrei să îţi păstrezi sănătatea şi forma fizică şi după ce trece postul.
Pateul vegetal, de exemplu, este un aliment consumat în exces, aș spune eu, mai ales în perioada postului. Trebuie să ştii că „vegetal“ nu înseamnă neapărat mai bun, mai ales când vine vorba de pate.
Fasolea este un alt aliment recomandat în perioada postului. Ea conţine carbohidraţi care nu cresc foarte rapid nivelul zahărului din sânge, iar conţinutul de proteine este suplimentat de vitamina B şi fier, acestea fiind surse pentru o vitalitate crescută. Putem să ne lăsăm imaginaţia să funcţioneze, colorând platoul cu salate şi boabe de fasole pestriţe, negre sau roşii.
Seminţele sunt altă sursă de proteine şi fibre, care pot fi folosite în diverse preparate şi în diferite momente ale zilei, contribuind la o digestie bună. Seminţele de susan sunt o sursă valoroasă de calciu. Este important de ştiut că acestea sunt mai bine absorbite dacă sunt zdrobite sau lăsate la înmuiat pentru o zi sau două, lucru valabil şi pentru seminţele de in. În cazul în care consumăm seminţe de in, trebuie să fim atenţi, deoarece s-a constatat că interacţionează cu antidiabeticele orale, scăzând considerabil nivelul glicemiei.
