Atacul de panică este un episod neașteptat și intens de teamă și anxietate. În majoritatea cazurilor, se declanșează brusc, fără avertisment și fără un motiv evident. Simptomele includ, printre altele: palpitații, creșterea ritmului cardiac, respirație rapidă sau senzația de sufocare, dureri de cap, amețeală, tremur, transpirație, dificultăți de înghițire și senzația de uscăciune a gurii. În unele cazuri, aceste simptome pot fi însoțite de teamă de moarte sau teamă de a nu înnebuni sau a pierde controlul.
Conştientizarea atacului de panică
De fapt, acesta este primul pas. Atacurile de panică pot fi confundate de multe ori cu simple stări de nelinişte sau rău interior. Ignorate, intensitatea acestora creşte. Este importantă conştientizarea unui atac de panică încă de la debut, pentru a putea fi aplicate trucurile care au rol de inhibare. Asociaţia Americană a Psihologilor (APA) afirmă faptul că oamenii tind să viziteze doctorul de cel puţin 4-5 ori înainte de a fi diagnosticaţi corect, cu atac de panică.
În momentul instaurării panicii şi declanşării atacului de panică, partea logică a creierului nostru încetineşte funcţiile din ce în ce mai mult, lăsând loc temerilor şi iraţiunii. Din acest motiv, cercetătorii susţin faptul că în momentul apariţiei unui atac de panică, este important să încercăm să facem operaţii logico-matematice, precum rezolvarea unui cub rubik.
Cum se tratează
Cel mai indicat este să apelăm la psihoterapie, care ne poate ajuta să descoperim cauzele anxietații, precum și să ne întărim mental, să învățăm să controlăm și să prevenim astfel de crize.
Cauzele sunt diferite de la persoană la persoană și de aceea nu există un tratament universal. Terapia, pentru că este personalizată, este cea care reușește cel mai frecvent să ne calmeze și să vindece atacurile de panică, iar intervenția psihiatrică nu este întotdeauna cea mai utilă.
Antidepresivele, de multe ori, nu rezolvă problema și ne pot provoca dependență. Tocmai de aceea, este important să încercăm să scăpăm de aceste atacuri nu prin medicație, ci lucrând cu noi înșine.
Psihoterapeutul ne poate induce senzații de panică prin respirații rapide, rotirea capului sau urcarea scărilor în fugă, ca apoi să învățăm tehnici de depășire a acestor simptome folosindu-ne de relaxarea musculară și tehnici de respirație, înțelegând că panica nu conduce la evenimentele catastrofale de care ne temem.
