Pietrele din aparatul urinar apar din mai multe cauze. Însă principala cauză este aportul insuficient de lichide, spune Cătălin Belinski, medic primar urologie, Hyperclinica MedLife Griviţa, într-un interviu pentru Hotnews.ro. Medicul explică de ce apar pietrele la rinichi, ce putem face ca să nu mai apară și ce metode eficiente de tratament există.
Ce sunt pietrele la rinichi și de ce apar?
Pietrele din tot aparatul urinar apar din mai multe cauze. Principala cauză este aportul insuficient de lichide. Există și situații în care ele apar ereditar. Ai o predispoziție genetică în a face pietre şi atunci vei face pietre mai mult sau mai puțin toată viața. Nu există un marker genetic, istoricul familial contează.
Afecțiuni care predispun la formarea pietrelor
De asemenea, există anumite afecțiuni care predispun la formarea pietrelor din aparatul urinar. De exemplu guta (picătură de apă), cum ar fi hiperparatiroidismul care duce la o hipercalcemie, adică calciu în exces în organism și atunci calciul acela se depune și în rinichi.
Alte afecțiuni care pot să crească riscul de pietre sunt diabetul zaharat. Prin creșterea rezistenței la insulină se produce mai mult calciu în organism. Şi afecțiuni genetice, infecțiile urinare repetate pot cauza apariţia pietrelor.
Există anumite categorii de persoane mai predispuse în a face pietre. Bărbații fac mai des pietre decât femeile, în special bărbații între 30 și 50 de ani, statistic vorbind. Iar femeile fac mai frecvent pietre după menopauză, fie că e vorba de menopauză naturală, fie că este vorba de ablatia chirurgicală a ovarelor, care induce și ea menopauza.
Si copiii pot să facă pietre, indiferent de vârstă și atunci fie e un factor genetic, fie e un factor ereditar. La copil contează mai puțin consumul de lichide sau obiceiurile alimentare. Dacă vorbim de obiceiurile alimentare și regimul hiperproteic sau cu mult sodiu, multă sare este de asemenea un factor de apariție al pietrelor.
Cum sunt descoperite pietrele la rinichi? Când se prezintă pacienții la medic?
În general, sunt 2 situații. Există o situație în care pietrele sunt descoperite întâmplător, accidental, în cadrul unui consult general sau pentru altceva și se văd de cele mai multe ori pe ecografie. În general, se prezintă pentru că pietrele pot da o simptomatologie urâtă și anume pot da dureri foarte mari care apar în lombar, pe partea respectivă, durerea poate să iradieze în flanc sau anterior spre organele genitale. De asemenea durerea poate să fie însoțită de urinare cu sânge, urinare frecventă, de greață, de vărsături, în special, pentru pietrele de pe ureter, care dau simptomatologie digestivă și durerea poate fi însoțită de apariția febrei.
Febra este un factor de prognostic rău. Adică asta înseamnă că trebuie să ne grăbim să intervenim, pentru că probabil rinichiul este blocat și urina blocată în rinichi s-a și suprainfectat. De asemenea un factor de gravitate îl reprezintă rinichiul unic. Pacienții cu rinichi unic la care trebuie făcut ceva să deblochezi cât mai repede rinichiul pentru a nu intra în insuficiență renală.
În urgență, se mai poate face tomografia fără substanță de contrast. Aceasta se face repede, nu iradiază, vede și ea marea majoritate a pietrelor, pentru că există o serie de pietre care sunt radio transparente adică nu se văd la investigațiile cu raze X.
Ce îţi poate arăta Uro CT
Dacă mai departe vreţi să interveniţi, să faceţi ceva interventional, fie uretereoscopie, fie ESWL trebuie să știţi localizarea exactă a pietrei. Localizarea exactă a pietrei o poate vedea Uro CT aşa se numește sau tomografie cu substanță de contrast și cu niste clișee urografice, o refacere a imaginilor 3D. Această investigație vă poate spune unde este exact piatra, vă poate spune mai multe lucruri despre anatomia aparatului urinar. Se poote vedea cum arată rinichii, cum arată calicele renale, care este exact traseul ureterului şi vă poate ajuta dacă vreţi să interveniţi, fie prin uereteroscopie fie prin nefrolitotriție percutanată NLP.
O situatie particulară o reprezinta gravidele, unde nu se pot folosi raze X, atunci investigatia de electie este ecografia. Dacă ecografia nu vă oferă suficiente detalii şi aveţi nevoie de alte investigaţi, atunci se foloseşte RMN-ul şi tomografia care presupune irradiere. Intervenţiile de deblocare a rinichilor se fac tot sub control ecografic la persoanele gravide.
Care este tratamentul pietrelor la rinichi?
Cea mai simplă metodă de tratament este tratamentul medicamentos, iar pe parcursul tratamentului pacientul trebuie să urmărească dacă elimină piatra sau nu. Adică să urineze într-un tifon sau într-un borcan. Dacă a eliminat piatra, ea trebuie dată la analiză în primele 48 de ore și această analiză arată compoziția exactă a pietrei. În funcție de compoziția exactă a pietrei, vă puteți gândi la un regim pentru viitor ca să scadă riscul de a mai forma pietre. Un pacient care a eliminat o piatră o dată are un risc de până la 80 % de a mai elimina încă o dată pe parcursul vieții. Formatorii cronici de pietre, aşa zișii carierişti în pietre sunt doar în jur de 10%.
Ce înseamnă deblocarea rinichiului
Dacă tratamentul medicamentos nu reușește să elimine piatra sau dacă rinichiul este blocat și avem niște factori de agravare, cum ar fi febra sau rinichiul unic, atunci trebuie cumva deblocat rinichiul de urgență. Deblocarea rinichiului înseamnă montarea unui stent ureteral, a unui tubulet care face legătura între rinichi și vezică. Nu se vede nimic în exterior, dar şuntează piatra respectivă care blocheaza rinichiul, astfel încât rinichiul poate să funcționeze. Se poate ca în aceeași ședință în care încercaţi să deblocaţi rinichiul să o şi spargeţi. Cel mai modern mod este cu laserul și apoi eliminaţi fragmentele. Acest lucru nu este recomandat să se faca în caz de infecții. Dacă urina este purulentă sau dacă pacientul este febril, mai bine doar deblocaţi rinichiul în prima fază. După 3 săptămâni, o lună vedeţi cum abordaţi acea piatră.
O alta metodă de abordare a pietrelor este ESWL, adică spargerea cu ultrasunete extracorporeală. Este o metodă puţin agresivă, nu necesită anestezie sau se poate face cu anestezie locală. Rezultatele acestei metode depind în primul rând, de cât de bun este aparatul și cu cât sunt mai noi, ele reușesc să spargă mai bine pietrele.
Pentru pietrele de peste 1,5 – 2 cm sau pentru pietrele foarte dure, ESWL nu este o variantă, pentru că nu reușește să spargă aceste pietre și uneori poate fi periculos pentru că piatra spartă în multe particule poate să o ia la vale. Dacă ea pleacă în jos pe ureter spre vezică, poate să blocheze mai rău rinichiul, decât bloca o singură piatră și poate fi o complicație serioasă.
Cea mai modernă metoda este cu laser
O altă metodă de tratament este ureteroscopia, care poate fi rigidă sau flexibilă. „Asta înseamnă că intri pe căi naturale, prin uretră în vezică și pe ureter și mergi în sus spre rinichi până vezi piatra, vezi piatra, o spargi, cea mai modernă metoda este cu laser, și extragi fragamentele. În funcție de cât de mare este șantierul, ca să zic așa, se poate monta sau nu stentul reteral care să ajute la vindecarea mai buna a locului intervenției. În condițiile unui aparat laser performant nu există o limitare a ureterosopiei din punct de vedere al localizării sau al dimensiunii”, a spus specialistul.
În situaţii rare, abordarea litiazei aparatului urinar se poate face laparoscopic printr-o intervenție chirurgicală chiar și deschisă. Din ce în ce mai rar se folosește chirurgia deschisă, dar există anumite situații complicate, în anumite malformații sau anumite tipuri de pietre foarte mari care intra în toate grupele caliceale care necesită intervenția deschisă.
Putem preveni apariţia pietrelor la rinichi?
Principala problemă a unui pacient, care a trecut printr-un astfel de episod de colică renală, este ce poate să facă ca să nu se mai întâmple. „Pentru că așa cum unii descriu accidentul vascular cerebral ca „cea mai mare durere din viața mea”, am avut pacienți care au descris colica renală ca „cea mai mare durere din viața mea”. Am avut femei care au spus că nici la naşterea naturală nu a fost aşa de dureroasă. Deci, este o problemă de calitatea vieții și atunci ei sunt interesați foarte mult ce sa facă ca să nu mai facă pietre. Uneori se poate, uneori nu se poate,” spune Cătălin Belinski.
Uneori se poate, uneori nu se poate
În primul rând, trebuie să bea lichide, nu neapărat mult deodată, cât puțin și des, dar per total adunat să fie 2 litri jumătate, poate chiar mai mult, dacă este foarte cald afară și pierd multe lichide. „Ideal ar fi să știm compoziția pietrei. Dacă ştim compoziția pietrei, ne putem gândi la un regim. Unul este regimul pentru oxalaţi, altul este regimul pentru uraţi, se poate încerca schimbarea ph-ului urinar la anumite tipuri de pietre. Dacă ele au fost date de infecțiile urinare repetate, atunci ar trebui să găsim o soluție pentru infecțiile acestea, dar nu tot timpul știm cauzele și uneori este destul de complicat”, a spus medicul urolog.
În afară de anumite lucruri legate de dietă, pacienții trebuie să vină la controale anuale și să descopere pietrele. Cu cât sunt mai mici, şi dacă sunt mai mici, pot fi tratate cu succes medicamentos.În principiu pietrele până în 7 milimetri pot răspunde cu succes la tratamentul medicamentos. Există multe preparate, fie fitoterapice, fie chiar medicamente care încearcă să topească pietrele.
Nu trebuie să bei apa în colica renală
Colica renală înseamnă că rinichiul este blocat, ori dacă bei apă şi rinichiul este blocat, se va destinde și mai mult și va durea și mai mult. Vei forța și mai mult rinichiul. Deci, în colica renală trebuie să faci cura de sete, bei cât să nu mori de sete cumva. După ce trece durerea, chiar dacă piatra a rămas pe loc, este bine să bei multă apă, dar câte puțin și des, nu mult deodată.
Valentina Grădinaru
