Enterocolitele şi gastroenterocolitele sunt printre cele mai frecvente afecţiuni cu care se confruntă copiii în sezonul estival. Şi asta pentru că temperaturile ridicate permit alterarea cu uşurintă a alimentelor şi, totodată, favorizează înmulţirea microorganismelor. Medicii avertizează că, dacă nu sunt tratate la timp, acestea pot duce la dezechilibre metabolice.
Enterocolita este o afecţiune infecţioasă cauzată de bacterii, virusuri, paraziţi sau ciuperci. Aceasta se manifestă prin diaree, pierderea poftei de mâncare, crampe şi dureri abdominale, febră, apetit capricios până la refuzul alimentaţiei. Sezonul de vară se asociază cu creşterea numărului de cazuri de enterocolită şi gastroenterocolită în rândul copiilor. „În general, enterocolitele şi gastroenterocolitele sunt de natură virală, dar pot fi şi bacteriene. Cele din urmă sunt generate de consumul de alimente alterate sau lăsate mult timp la temperatura camerei. În cazul sugarilor, acestea pot fi cauzate de biberoane care nu au fost bine sterilizate. Gastroenterocolitele apar cu vărsături, scaune diareice – care pot fi apoase sau semiconsistente -, febră, dureri abdominale. În cazul sugarilor, dacă vărsăturile sunt frecvente, aceştia se pot deshidrata foarte repede“, a spus Carmen Dobromir, medic specialist pediatru.
Timpul necesar pentru apariţia simptomelor, severitatea acestora, precum şi durata lor depind de mai mulţi factori. Vorbim de tipul microorganismului care a determinat infecţia, vârsta pacientului şi starea generală de sănătate. „Semnele care trebuie să îi alarmeze pe părinţi sunt: somnolenţa celui mic, apatia, lipsa de interes pentru lucrurile pe care le făcea în mod frecvent. Alt semn al deshidratării la copii sunt mucoasele uscate şi pliurile cutanate persistente (atunci când strângem pielea copilului, aceasta nu revine înapoi – n.r.). În acest caz, trebuie să ajungem cât mai repede cu copilul la spital“, a adăugat Carmen Dobromir.
Care este tratamentul
Diagnosticul este apanajul medicului pediatru. Pentru a determina cauzele afecțiunii, se va preleva inițial o probă de scaun, în cazul în care simptomele se manifestă mai mult de două zile. Astfel se poate depista dacă enterocolita a fost provocată de o bacterie, de un virus sau de paraziți intestinali.
În tratamentul enterocolitelor şi gastroenterocolitelor este esenţială corectarea pierderilor de lichide şi electroliți. Copiii trebuie să consume ceaiuri neîndulcite, apă, zeamă de orez, supă de morcovi. Sunt recomandate însă şi sărurile de rehidratare. „Recomandările noastre pentru mămici sunt să nu le dea nimic să mănânce copiilor timp de două ore de la prima vărsătură. După acest interval, pot să înceapă să le dea cantităţi micuțe de apă şi alimente de regim: covrigei, pâine prăjită, ceai de mentă, de preferat neîndulcit, orez fiert, măr copt. Copilul trebuie ajutat însă şi cu tratament medicamentos: săruri de rehidratare, antitermice, în caz de febră. În cazul în care copilul continuă să verse, iar tratamentul simptomatic nu este eficient, se recurge la tratamentul parenteral, care se administrează la spital“, a adăugat Carmen Dobromir.
Cum ne protejăm copiii de îmbolnăviri?
Pentru prevenirea infecţiilor transmise prin alimente, carnea şi ouăle ar trebui preparate termic corespunzător. Totodată, medicii pediatri recomandă ca mâncărurile pe care le consumă copiii acasă să nu fie gătite de mai mult de două-trei zile, chiar dacă sunt depozitate la frigider. Altă recomandare este să evitaţi să le daţi copiilor tocături, lapte nepasteurizat, maioneză, îngheţată, sosuri, prăjituri cu cremă, fructe de mare.
La fel de importante sunt şi măsurile de igienă. Fructele şi legumele care nu sunt prelucrate termic trebuie bine spălate. De asemenea, copiii trebuie să consume apă din surse sigure. „Gastroenterocolitele pot cauza hipoglicemii, hiponatremii, hipotasemii, care pot da aritmii cardiace şi se poate ajunge la comă, dacă nu sunt luate în serios. Le recomand părinţilor să acorde atenţie sporită alimentaţiei copiilor. Este extrem de important ca şi atunci când pleacă în vacanţă să încerce să se cazeze în locuri în care le pot prepara masa celor mici, iar dacă acest lucru nu este posibil, să se asigure că le dau copiilor alimente cât mai proaspete. Din bagajul de vacanţă nu ar trebui să lipsească nici trusa de prim ajutor. Tot timpul le recomand părinţilor să aibă la ei săruri de rehidratare, antidiareice şi antitermice, în caz de febră. Dacă aceasta depăşeşte 38,5 grade Celsius, se recomandă împachetări antitermice“, a mai precizat medicul specialist pediatru Carmen Dobromir.