Dr. Memu Eustațiu este medic primar chirugie toracică la Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin și președintele Comitetului de organizare al celei de a V-a ediții a Conferinței de Cancer Bronhopulmonar. Evenimentul se va desfășura pe 6 și 7 septembrie și este organizat de Asociația de Chirurgie Toracică Modernă, al cărei președinte este conf. univ. dr. Alin Demetrian. Medici din întreaga Oltenie se vor reuni la Severin, pentru a face echipă în lupta cu singurul tip de cancer cu mortalitatea în creștere, cancerul bronhopulmonar.
Reporter: Se vorbește mult despre muncă în echipă. Cu cine faceți echipă, în afara compartimentului de chirurgie toracică, în spital și în județul Mehedinți?
Eustațiu Memu: Chirurgia toracică poate fi considerată, mai degrabă, o supraspecializare chirurgicală, deși pregătirea prin rezidențiat se face distinct la noi în țară. Majoritatea patologiei este de tip cronic și subacut: tumori toracice, pleurezii, patologie nontumorală de resort chirurgical.
Prin urmare, cea mai mare parte a pacienților ne sunt trimiși de către colegi de altă specialitate: pneumologi, interniști, cardiologi, oncologi, medici de familie. În zilele noastre, pacienții sunt complet investigați preoperator prin imagistică (radiografie, computer tomografie, rezonanță magnetică), spirometrie, evaluare cardiologică, analize de laborator, endoscopie digestivă superioară, endoscopie bronșică.
Postoperator, aproape toate cazurile necesită examen citologic și/sau histopatologic, tratamente adjuvante oncologice, radioterapie, recuperare respiratorie, chimioterapie antituberculoasă. Și, bineînțeles, orice intervenție chirurgicală implică o anestezie. Iată cu câte specialități colaborăm, zic eu, cu succes, pre-, peri- și postoperator.
„Nu avem prea multă comunicare directă cu medicii de familie“
R.: Cu câți medici de familie colaborați?
E.M.: Realitatea este că nu avem prea multă comunicare directă. Sunt sigur că dumnealor văd biletele de externare ale pacienților noștri, dar în hățișul birocratic extrem de cronofag nu mai este timp pentru asemenea comunicări. Sincer, nu cred să fi vorbit la telefon cu mai mult de zece medici de familie din Mehedinți în cei zece ani de existență a chirurgilor toracici în Spitalul Județean Drobeta Turnu Severin.
R.: Cum decurge colaborarea cu medicii pneumologi din județ?
E.M.: Foarte bine. Există nuanțe, însă. Istoric, neexistând chirurgi toracici până la angajarea mea aici în 2009, cazurile erau trimise la Timișoara sau Craiova. Din 2009, a apărut o colaborare, progresiv tot mai bună.
R.: Cum ajung pacienții la dumneavoastră, care este traseul și cum ar putea fi simplificat?
E.M.: Trebuie ținut cont de particularitățile modului de organizare local, care este probabil comun multor spitale județene de urgență neuniversitare: compartiment de cinci paturi în cadrul secției de chirurgie. Ideea acestei structuri organizatorice este de a asigura urgențele, astfel că pacienții de acest tip ajung prin UPU. Ceilalți ajung trimiși de alți colegi, așa cum am mai precizat.
Pentru aceștia, ideală este prezentarea cu toate investigațiile și consulturile de altă specialitate (inclusiv preanestezic) efectuate, concluziile de rigoare trase și planul terapeutic stabilit într-o consultație în ambulatoriu. Dar… Modul de comunicare cu colegii? Telefonic pare mai facil, dar este… perturbator uneori. Sistemul de mesagerie ori emailul sunt mai „așezate“, calme, dar nu cât ai bate din palme. Pentru consulturile intersecții emailul este prea mult. Pentru comunicarea cu medicii de familie este ideal!
R.: Cum decurge colaborarea cu medicii infecţionişti?
E.M.: Chirurgia toracică poate fi utilă în cazurile de pleurezii ori pericardite infecțioase, supurații pulmonare cronice, mediastinite, abcese ale peretelui toracic, chisturi hidatice toracice. În plus, în Drobeta Turnu Severin, colegul meu (dr. Dănuț Popovici) și cu mine suntem singurii medici care efectuăm bronhoscopii.
Suntem solicitați la unele cazuri de infecții bronhopulmonare pentru bronhoaspirații și recoltări de aspirat bronșic pentru examene bacteriologice și BK. Colaborarea cu ceilalți medici implicați (infecţioniști, pneumologi, anesteziști) este excelentă.
„Medicii capabili nu sunt neapărat apanajul centrelor universitare“
R.: Care ar fi mesajul dumneavoastră pentru pacienți? Ce pot face ei diferit, în așa fel încât consultația să decurgă mai bine?
E.M.: Mă izbesc uneori de un fel de suspendare a lor. Încerc să le explic cât mai clar, chiar le desenez, ca apoi să constat că nu au înțeles. Unii refuză mental concretul, altora li se pare că nu se poate așa ceva în „micul“ (?!) oraș de provincie unde se află. Cred că este bine să înțeleagă că există posibilități terapeutice și în cancer și că medicii capabili nu sunt neapărat apanajul centrelor universitare.
Cancerul bronhopulmonar, prima cauză de mortalitate la bărbați
R.: Sunteți președintele comitetului de organizare a celei de a V-a ediții a Conferinței de cancer bronhopulmonar, eveniment ce avea loc pentru prima dată la Severin. Ce mesaj aveți pentru colegi?
E.M.: Încercăm să atragem atenția asupra cancerului bronhopulmonar, care este cam neglijat. Dacă în România socialistă se lupta cu tuberculoza, iată că ne-am occidentalizat. Este prima cauză de mortalitate prin cancer la bărbați, iar la femei nu este departe. Trebuie să promovăm prevenția, adică lupta cu fumatul.
Depistarea precoce înseamnă computer tomografie, nu MRF sau radiografie. Tratamentul chirurgical, cel mai eficient în cazurile precoce, este complet neglijat de factorii decizionali. Radioterapie nu există în toată Oltenia, cu excepția Craiovei!
Pacienți sunt și vor fi tot mai mulți, nu este o soluție să fie toți îndrumați spre centre universitare, mai ales când ai muguri pe care-i poți ajuta să înflorească, nu să se ofilească! Persoanele cu cancer bronhopulmonar merită mai mult!
