Alergia la ambrozie se manifestă puternic în zilele călduroase. Aproape 500.000 de persoane din populaţia activă a României sunt alergice la polenul de ambrozie. Majoritatea prezintă rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm. Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozie de 5,35% în populația activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat. Se estimează că populația expusă la polenul de ambrozie atinge şase milioane.
Ambrozia mai este cunoscută sub denumirea populară de iarba de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani. Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august – septembrie şi se întinde până sfârșitul lui octombrie. În România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele.
Cum devine o persoană sensibilă la polenul de ambrozie?
În mod uzual, alergiile la ambrozie sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani (3-4). Astfel, simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Sunt cazuri când vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub un an, existând chiar și copii de şase luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul de ambrozie, avertizează reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.
Cum se manifestă alergia la ambrozie?
Sensibilizarea alergică la ambrozie se manifestă cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate. Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, iar ale astmului – episoade de tuse, dificultate în respiraţie. „Avem foarte mulţi pacienţi alergici la ambrozie. Cele mai frecvente simptome sunt rinoconjunctivitele, mai apar însă şi angioedemele, şi urticaria. În special cei din mediul rural nu cunosc planta şi încep să o rupă. În momentul în care se expun la polenul plantei, reacţiile sunt foarte puternice“, a spus Liliana Stănescu, medic primar alergologie – imunologie clinică, în cadrul Spitalului Municipal „Filantropia“.
Prevenția, principala măsură de tratament în alergia la ambrozie
Principala măsură de tratament este profilaxia expunerii la polen. Acest lucru presupune limitarea activităților în aer liber în zilele cu concentrații crescute de polen, evitarea aerisirii locuinței, evitarea uscării hainelor în aer liber, purtarea ochelarilor de soare pentru limitarea contactului cu polenul în zona ochilor, precum şi a unor măști faciale speciale dotate cu filtru de polen. „Cel mai indicat este ca oamenii să evite zona respectivă. În cazul în care acest lucru nu este posibil, este bine să smulgă planta înainte de a creşte. Planta este periculoasă când înfloreşte, din august până în octombrie“, a adăugat Liliana Stănescu. Medicamentele vor fi prescrise doar de către medic, în funcție de localizarea și gravitatea simptomelor.
Cine trebuie să distrugă ambrozia?
În conformitate cu Legea nr. 62/2018 privind combaterea ambroziei, distrugerea acestei buruieni se face de către toți proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții, unde au fost identificate focare. Buruiana trebuie distrusă în perioada cuprinsă între răsărire și apariția primelor inflorescențe. Beneficiarii de terenuri care nu respectă prevederile legale riscă sancţiuni cuprinse între 750 şi 5.000 de lei – persoanele fizice, şi între 5.000 de lei şi 20.000 de lei – persoanele juridice.
