La fiecare două secunde survine un deces cauzat de bolile cardiovasculare. La fiecare cinci secunde, o persoană suferă un atac de cord și la fiecare șase secunde survine un atac cerebral. Bolile cardiovasculare reprezintă o treime din numărul total de decese la nivel mondial, iar până în 2020 se estimează că vor deveni principala cauză de handicap. Medicii atrag atenţia că stresul, alimentaţia nesănătoasă, sedentarismul, fumatul sunt principalii factori declanşatori. Vestea bună este că foarte multe din bolile cardiovasculare pot fi prevenite sau întârziate. Dr. Radu Popa, cardiolog, spune că măsurile elementare de prevenţie ne pot feri de probleme grave de sănătate.
În prezent, bolile de inimă sunt principala cauză de deces la nivel mondial. Peste un sfert din totalul deceselor sunt provocate de afecțiunile cardiovasculare. Cele mai frecvente afecţiuni care pot duce la bolile cardiovasculare la adulţi sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia şi, mai nou, ficatul gras, care este o componentă a sindromului metabolic, extrem de frecvent.
„Sindromul metabolic cuprinde o paletă de afecţiuni aparent nelegate una de cealaltă. Acesta se mai numeşte şi sindromul X şi presupune mai multe componente. Una dintre acestea este obezitatea de tip central, acea cunoscută burtă, peste 102 cm la bărbaţi şi peste 88 cm la femei. Mai sunt trigliceridele în sânge crescute peste 150, de obicei peste 400, HDL colesterolul scăzut, tensiunea arterială crescută. Toate acestea încadrează sistemul metabolic. Acesta este un cumul de factori de risc, ce prevestesc apariţia bolii cardiovasculare severe ani mai târziu. Mulţi craioveni au acest sindrom metabolic şi îl ignoră. Ca şi complicaţii ale acestuia, cele mai importante sunt infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral. Acestea pot apărea şi la 15 ani de sindrom metabolic“, a spus dr. Radu Popa, medic cardiolog la Clinica Speranţa din Craiova.
„Trăim mai prost decât bunicii noştri“
Medicii spun că se confruntă cu o incidenţă crescută a bolilor cardiovasculare, declanşate la vârste tot mai fragede. „Avem foarte mulţi pacienţi tineri cu infarct, cu accidente vasculare. A crescut frecvenţa bolilor cardiovasculare la vârste din ce în ce mai scăzute. Deşi, în mod normal, generaţiile actuale ar trebui să trăiască mai bine decât cele anterioare, noi suntem o generaţie care a inversat trendul, în sensul că trăim mai prost decât bunicii noştri. Aceştia din urmă făceau multe munci agricole, deci efort fizic intens, mâncau sănătos din ceea ce produceau la ei în curte, nu descoperiseră hormonii de creştere sau erbicidele şi pesticidele. În clipa de faţă, sănătatea craiovenilor este mai proastă decât cea a bunicilor lor“, avertizează dr. Radu Popa.
Vestea bună este că foarte multe dintre bolile cardiovasculare pot fi prevenite sau întârziate printr-un stil de viaţă sănătos. Acesta înseamnă mişcare, alimentaţie sănătoasă, renunţare la fumat, precum şi controale medicale periodice. „Ghidurile europene de cardiologie recomandă exerciţiul fizic aerobic, efectuat în reprize de cel puţin zece minute şi desfăşurat pe tot parcursul săptămânii. Adulţii sănătoşi ar trebui să practice săptămânal între două ore şi jumătate şi cinci ore de activitate fizică sau exerciţii aerobice de intensitate cel puţin moderată sau una, până la două ore şi jumătate de exerciţiu fizic intens“, a adăugat Radu Popa.
„Trebuie să facem eforturi pentru a mânca sănătos“
Un plan nutrițional sănătos aduce beneficii pentru întreg organismul, nu numai pentru inimă.
Dieta ar trebui să conțină alimente cu un conținut scăzut de grăsimi, colesterol și sare. Dintre tipurile de grăsimi – saturate, polinesaturate, mononesaturate și trans – grăsimile saturate și cele trans măresc riscul de boli coronariene prin creșterea nivelului de colesterol rău din sânge. Sursele majore de grăsimi saturate includ carnea roșie, produsele lactate, iar sursele de grăsimi trans pot fi alimentele prăjite tip fast-food, produsele de panificație sau margarina.
„UE vrea să interzică grăsimile trans din alimentaţie, care sunt din abundenţă în magazine. În general, trebuie să evităm margarina de orice fel, dar o găsim în aproape toate dulciurile. Trebuie să facem eforturi pentru a mânca sănătos. Băuturile carbogazoase, mâncărurile grase, pline de substanţe care au foarte multă sare, prăjelile, sosurile sunt alte alimente care ne fac rău“, a mai precizat dr. Radu Popa.
Mențineți o greutate corporală normală
Pe măsură ce înaintează în vârstă, majoritatea oamenilor tind să se îngrașe. De obicei, crește masa de grăsime, și nu cea musculară. O modalitate de a vedea dacă greutatea dumneavoastră corporală este cea adecvată este de a calcula indicele de masă corporală, care ia în considerare înălțimea și greutatea corporală.
Dacă indicele de masă corporală este 25 sau peste, acest lucru semnalează prezența de cantități mari de grăsime în sânge. Acest lucru poate predispune la hipertensiune arterială, boli de inimă și accident vascular cerebral.
Hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat pot afecta inima și vasele de sânge. Fără teste periodice, nu putem conştientiza riscurile la care suntem supuși. Screeningurile periodice ne ajută să aflăm din timp dacă suntem predispuşi la apariţia unei afecţiuni medicale. „Analizele uzuale de sânge trebuie făcute măcar o dată la doi ani. De asemenea, trebuie să trecem pe la medicul de familie, care să ne măsoare tensiunea arterială, greutatea şi să ne urmărească analizele pentru a vedea dacă sunt în limite normale“, a mai spus medicul cardiolog.
Sănătatea, cel mai de preţ bun
Toate bolile cardiovasculare, deşi debutează brusc, au o perioadă preclinică. Ele pot fi tratate înainte să se instituie.
„În clinică putem face ecografia cardiacă, ecografia cardiacă 4D. Nu mai aşteptăm ca pacientul să aibă semne vizibile ale bolii. Medicii tratează bolile în toate fazele – incipiente, avansate-, dar cele mai bune rezultate sunt obţinute la pacienţii care îşi menţin starea de sănătate.
Este bine să investim în sănătate înainte de a ne îmbolnăvi. Medicina în domeniul cardiovascular a avansat foarte mult. Se pot schimba valve minim invaziv, se face inclusiv transplant cardiac, litrotriţie intravasculară.
Nici una dintre aceste intervenţii, chiar dacă sunt avansate, nu reuşeşte să înlocuiască originalul. Este exact ca şi în medicina dentară, un dinte sănătos este întotdeauna mai bun decât un implant. Starea de sănătate este cel mai de preţ bun pe care îl avem şi trebuie să investim în ea“, a mai spus Radu Popa.
