Sistemul medical este, de multe ori, mai bolnav decât pacienţii care au nevoie să fie trataţi.
O recunosc chiar medicii, care se plâng că le este din ce în ce mai greu să respecte procedurile care li se cer, şi asta pentru că în spitale nu sunt dotările necesare, nu există suficient personal, dar, mai ales, nu există un sistem clar și coerent în care să- şi desfăşoare activitatea.
În aceste condiţii, „singura modalitate de a fi sigur că nu greșești este să nu faci nimic, ceea ce, evident, nu se poate.
Din dorința de a rezolva suferința bolnavului, medicul poate fi silit de multe ori să facă unele compromisuri față de procedurile aprobate“, spune prof. univ. dr. Dan Grecu.
Şeful Clinicii de Ortopedie şi Traumatologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova susţine că pacienţii au cel mai mult de suferit din cauza acestor disfuncţionalităţi din sistem.
În Clinica de Ortopedie şi Traumatologie din cadrul SJU Craiova sunt trataţi pacienţi din toată Oltenia. Aproape jumătate dintre ei ajung aici prin urgenţă şi au patologie traumatică – fracturi, entorse, luxaţii.
Restul sunt cei cu patologie cronică, artroze, instabilităţi articulare, probleme de coloană. Prof. univ. dr. Dan Grecu, şeful Clinicii de Ortopedie şi Traumatologie, spune că, în urmă cu câţiva ani, aici erau operaţi aproape 3.000 de bolnavi. Deşi după estimările medicilor numărul intervenţiilor chirurgicale urma să crească, în realitate, lucrurile nu au stat aşa.
„În 2011 şi 2012 aveam cica 2.900 de operaţii pe an. Eram convinşi că vom progresa şi vom avea peste 3.000-3.500 de operaţii pe an. Prin îngrădirile administrative pe care trebuie să le urmăm – şi e normal să o facem, fiindcă au şi părţi bune, nu numai părţi rele – volumul de muncă a scăzut acum la circa 2.200 de operaţii pe an. Trebuie să respectăm nişte reguli care izvorăsc din nişte necesităţi. Deocamdată, ne aflăm în dificultăţi foarte mari din această cauză“, a explicat Dan Grecu.
„Activitatea se blochează fiindcă nu avem infrastructură“
În ultimii ani, în spitale au fost impuse anumite proceduri care trebuie respectate de toată lumea. Medicii se plâng însă că, în lipsa unei infrastructuri adecvate, le este foarte greu să îşi desfăşoare activitatea.
În aceste condiţii, cei mai afectaţi sunt pacienţii.
„Sistemul medical nu este pregătit să facă faţă necesităţilor care izvorăsc din aceste proceduri: ca şi dotare, personal, organizare, cerinţe şi controlul îndeplinirii acestor cerinţe. Pentru a îndeplini aceste proceduri, ce a fost până acum nu mai este suficient. De exemplu, pentru a duce la îndeplinire o sarcină de serviciu, oricare ar fi ea, în oricare parte a spitalului, acum sunt necesare mult mai multe acte birocratice. Pentru acest lucru, este necesar un sistem informatic în fiecare spital, imprimante, calculatoare. Noi avem aceleaşi calculatoare de acum 12 ani: două, iar personal este mai puţin decât atunci.
Automat, activitatea se blochează fiindcă nu avem această infrastructură. Personalul care există desfăşoară o mare parte din activitate încercând să ducă la îndeplinire aceste aspecte birocratice“, a adăugat Grecu.
„Asistentele medicale sunt în număr total insuficient”
Şeful Clinicii de Ortopedie şi Traumatologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova spune că trasabilitatea actului medical este mult mai bună în forma aceasta, iar pacienţii români merită să fie trataţi ca în ţările dezvoltate. În lipsa unei infrastructuri bine puse la punct, acest lucru este imposibil, însă. „Înainte era o vorbă: merge şi aşa! Acum, nu mai merge şi aşa. Acum trebuie să desfăşurăm actul medical aşa cum se întâmplă şi în Germania, şi în Anglia, şi în Franţa. Acolo aşa se face. Noi ne propunem să realizăm actul medical ca acolo, dar nu putem fără infrastructură. Când muncești într-un spital în România, poți fi vinovat chiar nevinovat“, a adăugat Grecu.
Pe lângă lipsa dotărilor, există şi deficienţe în ceea ce priveşte personalul. „Asistentele medicale sunt în număr total insuficient. În conformitate cu normativele Ministerului Sănătăţii, ar trebui să mai avem cinci asistente în plus pe secţie. Acestea lipsesc, iar munca lor trebuie suplinită de persoanele care lucrează. Astfel există suprasolicitare, stres, câteodată neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu“, a spus Grecu
Pacienţii cronici, programaţi la operaţii până în 2020
În acest moment, timpii de aşteptare ai bolnavilor cu boli traumatice (fracturi, entorse, luxații) care ajung prin serviciul de gardă în Clinica de Ortopedie şi Traumatologie sunt mult mai mari decât ar trebui.
Deşi mulţi dintre ei ar trebui ar putea fi operaţi la scurt timp de la internare, în realitate, pacienţii aşteaptă chiar şi trei-patru zile.
Medicii spun că amânarea intervenţiei chirurgicale uneori poate influenţa rezultatele imediate postoperatorii.
„Bolnavii care se prezintă în urgenţă nu sunt operaţi imediat. Stau şi o zi, două, chiar şi trei pentru a putea fi operaţi. Se pot face maxim șase-opt operaţii de traumatologie pe zi. Dacă în gardă se prezintă zece bolnavi, automat câțiva dintre ei se amână. Consecința imediată este suferinţa bolnavului pentru că toţi au fracturi, iar fractura doare. Pacientul stă în pat, imobilizarea poate duce la escare, la infecţii pulmonare, urinare.
Prelungirea intervalului poate crește rata de complicații postoperatorii a intervenţiei chirurgicale, mai ales că avem foarte mulţi bolnavi vârstnici, peste 70-80 de ani“, a mai afirmat Dan Grecu.
În afară de bolnavii care ajung prin Urgenţă, pe listele de aşteptare pentru operaţii sunt şi pacienţii cu afecţiuni cronice. În cazul acestora, programările sunt deja făcute până în 2020. „Înainte nu aveam o listă de aşteptare mai lungă de două luni. Acum avem programări până în 2020“, a adăugat Grecu.
„Cerem sală de operaţie ca să putem să asigurăm fluenţa activității medicale“
O soluţie ar fi înfiinţarea unei a doua linii de gardă şi punerea la dispoziţie în permanenţă a unei săli de operaţie pentru bolnavii acuți – fracturi, luxații, entorse.
Prof. univ. dr. Dan Grecu spune că s-au făcut nenumărate demersuri în acest sens. In urmare acestora, Direcția Generală de Asistență Medicală și Sănătate Publică, precum și Comisia Profesională de Ortopedie din Ministerul Sănătății, prin Adresa 13041/27.03.2018, au recomandat „înființarea celei de-a doua linii de gardă de ortopedie, precum și asigurarea unei săli de operație dotate corespunzător și cu personal instruit, disponibil 24 de ore din 24” într-un termen de timp rezonabil.
Demersurile managementului spitalului s-au lovit de refuzul unui funcționar din minister care a răspuns că nu se justifică linia de gardă suplimentară și sala de operație întrucât nu există suficiente operații în gardă. „Astfel, ne învârtim în jurul cozii. Nu avem sală și nu putem opera imediat; nu avem operații efectuate în gardă și atunci nu ni se dă sală și linie de gardă. Adică ni se cere indirect să operăm în condiții improprii și nesigure pentru bolnav pentru a “dovedi” că “merităm“ sala și linia de gard „Asistentele medicale sunt în număr total insuficient”.
Adică un alt exemplu de ceea ce spuneam mai devreme, suntem împinși să efectuăm activitate în afara procedurilor, expunând bolnavii, cât și pe noi la riscuri, ceea, evident, este inacceptabil“, spune Grecu.
„Un medic de gardă la Ortopedie trebuie să fie în cinci locuri”
Acum, bolnavii care se prezintă în Urgenţă sunt investigaţi, internaţi şi operaţi doar în cursul dimineţii în sălile de operaţie ale Ortopediei. „Sunt două săli pentru operaţii de traumatologie şi o sală pentru operaţii de ortopedie. Ne dorim să putem folosi una dintre sălile de traumatologie 24 de ore din 24. Trebuie doar personal mai mult la sala de operaţii, astfel încât să poată să facă trei ture, iar noi să fim doi medici în gardă.
Un medic de gardă la Ortopedie trebuie să fie în Urgenţă, trebuie să fie pe secţie, trebuie să asigure consulturi interdisciplinare, să fie în sala de operaţie şi la capătul bolnavului. Practic, trebuie să fie în cinci locuri”, a adăugat Grecu.
„Nu suntem un SRL”
Majoritatea intervenţiilor cronice programate care trebuie făcute sunt artroplastii. Lista de așteptare trece deja în anul următor, 2020. Este benefic pentru bolnav să se opereze în regiunea de rezidență întrucât și postoperator el trebuie să se prezinte la controale periodice în prima jumătate de an, dar și apoi, la 2-3 ani.
Cei care nu vor să aștepte atât de mult recurg la efectuarea acestor intervenții în alte centre medicale, nu de puține ori chiar în sistem privat. În Craiova, din păcate, aceste operații nu pot fi efectuate în sistem privat.
Criză acută de sânge în spital
O altă problemă cu care se confruntă atât medicii, cât şi bolnavii este criza de sânge. Actul medical chirurgical are nevoie de sânge pentru transfuzii, dar în acest moment există o criză severă de donatori. „Au fost cazuri de bolnavi care au venit şi pentru că nu au avut sânge nu i-am operat. Acest lucru se întâmplă în special în cazul bolnavilor cronic. Centrul de recoltări sânge se străduieşte să asigure sânge măcar pentru urgenţe. În cazul victimelor accidentelor de maşină, spre exemplu, există un fond de supravieţuire. Pentru bolnavii cronic, care sunt programaţi la operaţie în noiembrie, spre exemplu, nu există sânge şi în acest caz ei trebuie să îşi asigure donatorii. Cei care nu au avut donatori şi nu li s-a putut asigura sânge nu au putut fi operaţi, din păcate. Nu putem pune în pericol viaţa bolnavului prin insecuritatea actului chirurgical”, a adăugat Grecu.
„În momentul în care faci ceva, eşti pasibil să încalci procedura”
Până când lucrurile din sistemul sanitar nu vor fi puse la punct, vor fi supuşi riscului atât medicul, oricât s-ar strădui de mult, așa cum am exemplificat mai sus, cât şi pacientul, avertizează Dan Grecu. „Singura modalitate de a nu face ceva greşit acum în sistemul sanitar românesc este să nu faci nimic. În momentul în care faci ceva, eşti tot timpul pasibil să încalci pe undeva procedura, fără să vrei. (….) Cei în măsură trebuie să stabilească exact ce vor şi cum vor să funcţioneze sistemul sanitar, să stabilească o strategie pe termen lung şi să fie consecvenţi în îndeplinirea acestei strategii. În ziua de azi, încă ni se spune: cum v-aţi descurcat până acum, de ce nu o mai puteţi face? Pentru că sistemul de acum spune că trebuie să ne desfăşurăm activitatea după proceduri, nu să ne descurcăm“, a completat şeful Clinicii de Ortopedie şi Traumatologie.
