România este clasată în Top 3 locuri fruntaşe în Europa la obezitatea infantilă, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acest secol, obezitatea a cunoscut o prevalenţă egală sau mai mare comparativ cu malnutriţia şi bolile infecţioase, conform OMS. Drept urmare, în lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, se estimează că, în anul 2025, peste 50% din populaţia lumii va fi obeză.
Obezitatea este o afecţiune care presupune o creştere exagerată a greutăţii corporale, a cărei cauză de apariţie este acumularea unei cantităţi mari de grăsime în ţesutul subcutanat şi în jurul organelor interne. Obezitatea infantilă poate fi cauzată de doi factori principali: o dietă nesănătoasă şi lipsa exerciţiului fizic. Alţi factori cauzatori, mai rar întâlniţi, pot fi sindromul genetic Prader – Willi, hipotiroidismul şi sindromul Cushing, notează clicksanatate.ro.
Efectele obezităţii asupra organismului copilului sunt importante, având capacitatea de a marca destul de puternic ducerea unei vieţi normale.
Pot apărea probleme osoase şi de articulaţii. Este vorba de hipertensiune craniană benignă, hipoventilaţie, boli ale vezicii biliare, sindromul ovarelor polichistice, tensiune arterială crescută. Implicaţiile psihologice ale tuturor acestor modificări sunt enorme. Obezitatea îşi lasă amprenta asupra vieţii de copil. Izolarea faţă de ceilalţi indivizi şi, implicit, depresia sunt cele mai des întâlnite situaţii ce apar din cauza fenomenului de bullying specific vârstei şi situaţiei.
Copilul, recompensat cu dulciuri
Lipsa informaţiei şi a educaţiei sanitare şi comoditatea dusă la extrem conduc părinţii spre hotărârea de a oferi copiilor atât sucuri acidulate şi pline de zahăr, cât şi alte alimente total nepotrivite alimentaţiei unui copil. Prezentul este mult mai important, copilul fiind „recompensat“ sau „păcălit“ pe moment cu ajutorul sucurilor şi al dulciurilor.
Obezitatea infantilă este un factor predictibil pentru o viaţă de adult obez. Comorbiditaţile care îşi fac apariţia încă din copilărie vor urma individul şi în viaţa adultă. Printre acestea, cele mai întâlnite sunt: diabetul, cardiopatia, pancreatita, probleme ale ficatului, calculii biliari, apneea în somn sau problemele ortopedice. O abordare preventivă şi o dietă corectă ar putea reduce posibilitatea apariţiei obezităţii încă din copilărie, scăzând rata acestei afecţiuni în viaţa adultă.
În cazul obezităţii infantile, implicarea întregii familii este foarte importantă. Părinţii sunt cei care pot impune schimbarea stilului de viaţă şi pot modifica obiceiurile alimentare greşite, dând ei însuşi un exemplu demn de urmat. Porțiile de mâncare trebuie să corespundă vârstei copilului, iar modul de pregătire să fie unul dietetic, fără prăjeli și grăsimi saturate. Laptele degresat rămâne în continuare cea mai bună sursă de calciu din alimentația copiilor și se spune că ar îmbunătăți inclusiv compoziția corporală a organismului în favoarea masei non-grase (oase, mușchi).
„Ronțăiala“ dintre mese, nocivă
Uleiurile vegetale, semințele, peștele gras și fructele oleaginoase sunt surse de acizi grași esențiali (omega-3 și omega-6) necesari creșterii și dezvoltării sistemului nervos al copiilor. Atenție, de obicei se face exces de ulei vegetal bogat în omega-6, iar peștele gras, bogat în omega-3, este ignorat. Ritmul regulat al meselor este foarte important pentru echilibrul ponderal, lipsa micului dejun fiind regăsită la 50% din copiii obezi. Depozitarea accelerată a grăsimilor și creșterea în greutate sunt favorizate de mesele fără consistentă și de „ronțăiala“ continuă dintre mese.
Odată instalată, obezitatea nu poate fi tratată eficient. Prin urmare, prevenirea ei este o problemă de sănătate publică. Şi componenta educațională este esențială, iar adulții nu numai că hrănesc generația viitoare, dar sunt exemplele pe care cei mici le vor urma.
Obiceiuri sănătoase pentru familiile cu copii obezi
Specialiştii recomandă să nu folosiți mâncarea pe post de recompensă sau de pedeapsă. O altă recomandare este să implicați copiii în cumpărarea alimentelor, gătirea mâncării și pregătirea mesei.
De asemenea, trebuie să învățați ce înseamnă o porție corectă şi să reduceți consumul de produse cu conținut crescut de zahăr și grăsime. La fel de important este să impuneți existenţa zilnică a micului dejun.
Totodată, apelați la gustări sănătoase, care să nu conțină zahăr. Evitați consumul excesiv de suc de fructe. Distrugeți mitul conform căruia la sfârșitul mesei trebuie să existe desert. Obișnuiți întreaga familie cu alimente sănătoase, servite în cantități corespunzătoare fiecărui membru în parte. Totodată, e bine să încurajați statul la masă cu toată familia. Fiți un exemplu de urmat pentru copiii voștri.
