Ce să nu mănânci ca să nu mori repede. Din Europa în Asia și din Africa în Americi sau în Australia, niciuna dintre tradiţiile culinare, nici măcar acelea care se bucură de prestigiu în analizele oamenilor de știinţă, nu generează un aport optim de nutrienţi. Mai mult, mâncarea pe care o consumăm zilnic ucide prematur în fiecare an câte 11 milioane dintre noi.
Alimentaţia deficitară ucide astăzi mai mulţi oameni decât fumatul, a arătat un studiu finanţat de Fundaţia „Bill și Melinda Gates“ și publicat în prestigiosul jurnal medical The Lancet. Cercetarea a scos la iveală faptul că unu din cinci decese, la nivel global, este provocat de hrana inadecvată. Oamenii de știinţă spun că alimentaţia de proastă calitate, nu obezitatea, este de vină pentru bolile din care poţi să mori astăzi: bolile cardiovasculare și cancerul.
Studiul Global Burden of Disease este cea mai reputată evaluare internaţională a cauzelor de deces din întreaga lume. Cu prilejul celei mai recente ediţii a acestui studiu, oamenii de știinţă au filtrat informaţiile colectate și după o grilă menită să evalueze cât de nocive sunt obiceiurile noastre alimentare, cât de des sunt ele de vină pentru scurtarea vieţii și ce am putea modifica în alimentaţia noastră pentru a ne hrăni optim.
Pe baza rezultatelor obţinute, cercetătorii au concluzionat că cele mai periculoase diete sunt cele care conţin prea multă sare (responsabile pentru 3 milioane de decese), prea puţine cereale integrale (responsabile pentru alte 3 milioane de decese) și cele care cuprind prea puţine fructe (responsabile pentru 2 milioane de decese). Alţi factori de risc mortal au fost dietele cu prea puţine nuci, seminţe, zarzavaturi, omega-3 și fibre.
Cel mai de temut ucigaș din farfurie din care poţi să mori
Alimentul care face cele mai mari ravagii este sarea. Sarea din pâine, din carnea procesată sau din sosul de soia este cauza celor mai multe decese provocate de un regim alimentar de proastă calitate.
Aproape 10 din cele 11 milioane de decese asociate unei alimentaţii suboptime au fost provocate de bolile cardiovasculare, al căror principal vehicul este aportul ridicat de sare. Sarea în exces crește tensiunea, iar o tensiune ridicată sporește riscul de infarct sau de atac cerebral. Sarea afectează și în mod direct inima și vasele de sânge, provocând insuficienţă cardiacă atunci când inima nu mai funcţionează așa cum trebuie.
China, de pildă, consumă cantităţi enorme de sare, mai ales provenită din sosul de soia, care este un ingredient nelipsit în bucătăria naţională. Cerealele integrale, fructele și legumele au un efect care îl contracarează parţial pe cel al sării, fiind cardioprotector, diminuând astfel riscul instalării bolilor de inimă.
Prin comparaţie cu numărul de victime ale bolilor cardiovasculare, numărul deceselor provocate de cancer și de diabetul de tip II este mult mai redus, însă tot semnificativ: 1 milion de decese, în fiecare an, au drept cauză una dintre aceste două boli.
Cea mai resimţită lipsă
Alimentele care, în ciuda beneficiilor importante pe care le pot aduce sănătăţii noastre, lipsesc din cele mai multe regimuri alimentare din lume sunt nucile și seminţele, a descoperit studiul. Cercetătorii explică faptul că mulţi se feresc de nuci și de seminţe din cauza percepţiei eronate că acestea ar fi bombe calorice, care îngrașă. Profesorul Nita Forouhi, de la Universitatea Cambridge, ţine însă să contrazică această opinie: „Nucile sunt pline de grăsimi bune, dar mulţi oameni nu le văd ca pe un aliment de bază, din cauza preţului lor“.
Riscul de a suferi un infarct scade cu până la 50% dacă mâncăm nuci de mai multe ori pe săptămână și cu 45% dacă mâncăm pâine integrală în loc de pâine albă.
Nucile pot fi incluse chiar și în dieta zilnică a vârstnicilor, fără ca aceasta să aibă un impact negativ asupra sănătăţii lor, prin creșterea în greutate sau apariţia dificultăţilor de a menţine o greutate optimă.
Mitul potrivit căruia grăsimea din nuci cauzează îngrășarea și, de aceea, ar putea crea probleme din sfera obezităţii sau a bolilor de inimă ori ar putea provoca diabet a fost contrazis de un substudiu din cadrul cercetării „Nucile și îmbătrânirea sănătoasă“, prima cercetare amplă care a urmărit testarea rolului pe care nucile îl au în ceea ce privește îmbătrânirea sănătoasă. Investigaţia știinţifică a fost condusă de Edward Bitok, asistent universitar la Loma Linda University School of Allied Health Professions, în luna octombrie anul trecut.
Absenţe nemotivate
Deși discuţiile despre regimurile alimentare sunt acaparate de dezbateri nesfârșite despre ce este mai nociv: zahărul sau grăsimea, și despre ce este mai cancerigen: carnea roșie sau carnea procesată, oamenii de știinţă care au contribuit la studiul publicat în The Lancet insistă că un impact mai nociv îl au alimentele care lipsesc din dietă. Pe lângă nuci, din farfuriile noastre lipsesc și alte alimente cu beneficii dovedite pentru sănătate și care nici măcar nu sunt așa de scumpe ca oleaginoasele: legumele și fructele.
Zahărul, grăsimea, carnea roșie și carnea procesată pot fi dăunătoare, într-adevăr, susţine profesorul Murray, „însă acestea sunt probleme mult mai mici decât un aport scăzut de cereale integrale, de fructe, nuci, seminţe și legume“.
Din nefericire, chiar și iniţiative menite să sporească sănătatea populaţiei, cum ar fi moda detoxului cu sucuri de fructe și legume, nu duc efortul până la capăt și ajung să promoveze diete suboptime. Fibrele din fructe nu sunt un moft sau ceva neglijabil, ci o sursă cât se poate de serioasă de sănătate. Dietele bogate în fibre au fost asociate unui risc mai mic de boli coronariene, de infarct, hipertensiune și diabet, iar porţia zilnică de fibre recomandată pentru un adult care dorește să își îmbunătăţească starea de sănătate este de 30 g și 24 g pentru menţinere. Faptul că reduc cantitatea de carbohidraţi, proteine și grăsimi care sunt absorbite din dieta noastră este alt avantaj neglijat al fibrelor, care se pierde atunci când optăm pentru sucuri, concentrându-ne doar pe faptul că acestea au vitamine.
