În România, vaccinul împotriva virusului varicelo-zosterian nu face parte din schema naţională de vaccinare. Părinţii care aleg să îşi imunizeze copiii împotriva virusului varicelei îl pot achiziţiona numai contra cost, iar mulţi aleg să nu îi vaccineze pe cei mici. Totuşi, dacă nu facem boala în copilărie, la vârsta adultă complicaţiile pot fi mai serioase, în special în rândul persoanelor de sex feminin.
Ce presupune vaccinarea?
Vaccinarea împotriva varicelei, boală cunoscută şi sub numele de vărsat de vânt, se face cu două doze injectabile, la distanţă de şase săptămâni, şi oferă o protecţie de 80% împotriva bolii. Copiii pot fi vaccinaţi după ce împlinesc vârsta de 9 luni. Unele persoane vaccinate pot dezvolta, totuşi, varicelă (un procent până la 20%), însă forma va fi mult mai uşoară. În general, vaccinarea previne îmbolnăvirea şi ne scuteşte de disconfortul creat de boală.
Vaccinul conţine un virus viu, dar acesta este prea slab pentru a declanşa varicelă la copiii sănătoşi. El are rolul de a produce anticorpi care protejează organismul împotriva virusului. Este foarte important de ştiut că vaccinul poate fi administrat chiar şi după expunerea la virus, în primele patru zile!
Rareori, după vaccinare este posibil să apară o erupţie uşoară. Dacă se întâmplă acest lucru, trebuie evitat contactul cu persoanele care nu au imunitate împotriva virusului.
De ce este importantă vaccinarea?
Afecţiunea este întâlnită predominant la copiii până în zece ani, iar forma bolii este mai uşoară. Dacă nu facem, însă, vărsat de vânt la vârsta copilăriei, există şanse să intrăm în contact cu virusul la maturitate, iar boala să fie mult mai gravă.
În cazul fetelor, problema devine şi mai serioasă. „Există posibilitatea de a face varicelă în perioada fertilităţii, iar o varicelă pe sarcină înseamnă riscuri serioase atât pentru mamă, cât şi pentru făt. De aceea, se recomandă ca fetele care nu au făcut varicela în copilărie să fie vaccinate pentru a exclude aceste riscuri în viitor“, explică dr. Oana Hortopan, medic pediatru.
Varicela în timpul sarcinii poate determina defecte congenitale, riscurile crescând pe măsură ce sarcina este mai avansată. Între săptămânile 13 şi 20, riscul se situează la 2%, iar dacă boala e declanşată cu câteva zile înainte de naştere sau la una -două zile după, există un risc major, de până la 25%, ca bebeluşul să dezvolte varicela congenitală.
Printre defectele congenitale serioase cauzate de varicelă se numără problemele de vedere, de creştere, retardul.
În mod normal, pentru a exclude orice risc, o femeie care nu a făcut boala ar trebui să se vaccineze împotriva varicelei cu minimum 30 de zile înainte de a rămâne însărcinată.
Cum se manifestă varicela?
Principalul simptom al bolii este erupţia cu pete roşii în relief, pe faţă şi cap, care se poate întinde către alte părţi ale corpului. Boala este foarte contagioasă, transmiţându-se prin contact apropiat cu persoanele infectate şi prin respiraţie. După dispariţia erupţiei şi după ce veziculele s-au uscat, formând cruste, persoana infectată nu mai este contagioasă.
