Sindromul intestinului iritabil este o afecţiune din ce în ce mai frecventă, care apare la orice vârstă şi provoacă disconfort pe termen lung. O parte din simptomele asociate acestuia apar şi în cancerul colorectal. Din acest motiv, multe persoane ajung la medic speriate de gândul unei afecţiuni mai grave. Dr. Sevastiţa Iordache, medic primar medicină internă și gastroenterologie, explică pentru GdS care sunt simptomele care diferenţiază acest sindrom de alte afecţiuni şi cum putem ţine sub control disconfortul creat de intestinul iritabil.
Care sunt simptomele şi semnele de alarmă
Sindromul de intestin iritabil este o boală funcţională a colonului, nu organică, explică medicul. Nu ne vindecăm de acest sindrom, dar îl putem ţine sub control. „Simptomul dominant este durerea abdominală, care se ameliorează după scaun. Pacientul poate avea balonări, diaree sau constipaţie, ori chiar alternanţă între cele două. Borborismele (zgomotele abdominale) sunt, de asemenea, frecvente. Acesta este un simptom foarte deranjant pentru oameni, deşi nu este problematic din punct de vedere medical“, spune dr. Sevastiţa Iordache.
Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu o mulţime de alte afecţiuni, dintre care cea mai gravă este cancerul de colon, de care se teme toată lumea. Din păcate, în stadiile de început, acesta este chiar asimptomatic, precizează medicul. Când apar simptomele, boala se află deja într-un stadiu mai avansat. Ce este important de ştiut e că, pe lângă simptomele similare cu cele ale sindromului de intestin iritabil, în cancerul colorectal apar şi nişte semnale de alarmă. Principalul este sângerarea, care nu există în sindromul de intestin iritabil. Anemia, colicile abdominale sunt, de asemenea, elemente care ar trebui să ne trimită către explorări suplimentare.
Când se recomandă colonoscopia
Ca principiu general, sindromul de intestin iritabil este un diagnostic de excludere. În numeroase rânduri, pacienţii vin la medic cu un dosar foarte mare, după ce au fost la mulţi doctori şi nimeni nu le găseşte leacul. Medicii pot bănui că este vorba despre acest sindrom, dar certitudinea o aduce colonoscopia, recomandată mai ales dacă pacientul este mai în vârstă. Uneori, chiar şi pacienţii care nu au indicaţii de colonoscopie, conform criteriilor de diagnostic, preferă să recurgă la această examinare pentru confortul lor psihic, menţionează dr. Iordache.
Medicul spune că, în general, screening-ul pentru cancerul colorectal se face după vârsta de 50 de ani. În ultimul timp, însă, vârsta a scăzut spre 45 de ani, chiar 40. Cancerele la persoanele tinere sunt din ce în ce mai frecvente.
Sindromul în sine nu favorizează apariţia cancerului colorectal, dar etiologic sunt nişte factori de risc comuni ambelor afecţiuni.
Simptome similare şi în alte afecţiuni
În sindromul de colon iritabil cu diaree, trebuie făcut diagnostic diferenţial şi cu alte boli care evoluează cu malabsorbţie intestinală, sau boli inflamatorii intestinale.
„Tot mai frecventă este boala Crohn, colita ulcerativă. Au apărut forme noi de boli inflamatorii, precum colita microscopică“, adaugă doctorul. În acest caz, pacientul se prezintă la medic cu simptomatologie de colon iritabil şi diaree. Face o colonoscopie, însă rezultatele sunt normale. „Modificările sunt vizibile numai dacă te gândeşti să faci şi biopsii, atunci se constată că este şi o inflamaţie. După examenul histopatologic, se poate ajunge la acest diagnostic de colită microscopică. E un diagnostic diferenţial, care scapă adesea din cauza faptului că la colonoscopie totul pare normal. Dar dacă pacientul se plânge, totuşi, că are multe scaune apoase, diareice, timp de mai multe luni, trebuie luată în considerare această afecţiune“, precizează dr. Iordache.
Stresul şi alimentaţia, principalii factori de risc
Sindromul de intestin iritabil apare la orice vârstă, iar factori precipitanţi sunt stresul şi alimentaţia. „De multe ori, pacienţii remarcă singuri legătura directă cu stresul, am întâlnit pacienţi care spuneau că atunci când sunt în concediu nu mai au probleme”, remarcă dr. Sevastiţa Iordache.
În cazul persoanelor cu sindrom de intestin iritabil, orarul meselor este dezordonat. Este caracteristic consumul de alimente foarte procesate, sosuri din comerţ, mezeluri, cu efect pe termen lung asupra colonului. Şi băuturile acidulate, alimentaţia bogată în glucide, zaharuri sau carne roşie şi săracă în fibre vegetale favorizează apariţia acestui sindrom.
„O etiologie clară nu există, dar aceştia sunt marii factori de risc. Un alt factor favorizant e reprezentat de dismicrobismele intestinale (dezechilibrul florei intestinale – n.r.), pe fondul creşterii consumului de antibiotice la scară largă. Încercăm, astfel, şi o corectare cu administrarea de probiotice“.
Dieta este foarte importantă
Schimbarea stilului alimentar este foarte importantă în sindromul de intestin iritabil, putând ameliora foarte mult simptomele. Uneori este suficient să adoptăm o dietă pentru a ţine sub control sindromul de intestin iritabil. Acestea se adaptează în funcţie de simptomul dominant. „E bine, pentru început, să încercăm cu un regim alimentar, mai ales că este vorba de o boală pe termen lung“, spune gastroenterologul.
Se recomandă mesele regulate şi încercarea de a consuma mai multe alimente de calitate. Apoi, în funcţie de simptom, se prescriu medicamente care combat balonarea, spasmele, reglatoare ale tranzitului intestinal, de la caz la caz, explică dr Iordache. Medicamentele se iau, de regulă, câteva luni şi acţionează pe timp îndelungat.
