Magneziul participă în corp la sute de reacţii biochimice şi are un rol major la nivel muscular, nervos şi cardiac. Aportul zilnic de magneziu recomandat este de cinci miligrame per kilogram corp. Este important să reţinem că un stil de viaţă sănătos, o alimentaţie echilibrată şi vizitele periodice la medic sunt singurele elemente care ne pot ajuta să avem un organism puternic.
Magneziul este un mineral descoperit în Grecia, în regiunea numită Magnesia, de la care şi-a luat şi denumirea. A fost recunoscut ca element chimic în 1755 datorită cercetărilor făcute de chimistul englez Joseph Black.
Este al optulea cel mai răspândit element de pe Pământ (se găseşte în sol, în apă, în plante, animale şi în corpul omenesc) şi al patrulea cel mai răspândit mineral din corpul uman, participând la sute de reacţii biochimice în organism.
De magneziu depind, în mare măsură, sănătatea fizică şi psihică
Fiecare celulă din corp conţine magneziu şi are nevoie de el pentru a funcţiona.
În corpul nostru se găsesc aproximativ 25 de grame de magneziu. Între 50 şi 60% din această cantitate se află în oase, în timp ce restul se află la nivelul muşchilor, al ţesuturilor moi şi în sânge.
Printre procesele în care este implicat magneziul se numără sinteza proteinelor, controlul glicemiei şi prevenirea aritmiilor cardiace. De acest mineral depind, în mare măsură, sănătatea fizică şi psihică.
Are un rol însemnat în prevenirea diabetului zaharat
Magneziul contribuie la menţinerea unui nivel optim de zahăr în sânge şi are un rol însemnat în prevenirea diabetului zaharat sau în menţinerea sub control a bolii. De altfel, diabetul de tip 2 a fost asociat cu deficitul de magneziu. Riscul de a dezvolta această boală cronică este mai scăzut în rândul celor care au un nivel optim de magneziu în organism. Prin aceeaşi acţiune, magneziul are şi o contribuţie majoră în procesul de transformare a zahărului în energie. Acest fapt îi conferă o însemnătate şi mai mare în starea noastră de zi cu zi.
Are o acţiune directă asupra digestiei
Magneziul acţionează asupra muşchilor din interiorul aparatului digestiv, astfel încât are o acţiune directă asupra digestiei. Datorită acţiunii pe care o are asupra tranzitului intestinal, magneziul ajută în ameliorarea tranzitului lent şi în combaterea constipaţiei.
Ajută la ameliorarea simptomelor osteoporozei
Este implicat direct în formarea oaselor şi influenţează activitatea osteblastelor şi osteoclastelor (celule responsabile de formarea de ţesut osos). Influenţează, în acelaşi timp, şi concentraţiile hormonului paratiroidian şi ale formei active ale vitaminei D, doi regulatori majori ale homeostaziei osoase (integritatea osoasă). Datorită rolului pe care îl are la nivelul sistemului osos, magneziul ajută la ameliorarea simptomelor osteoporozei. Mai mult decât atât, magneziul contribuie la sănătatea sistemului osos şi prin rolul pe care îl are în procesul de absorbţie a calciului.
Menţine un nivel de energie optim
Ajută la menţinerea unui nivel de energie optim. Un studiu realizat la Centrul pentru Studiul medicinei complementare din Southampton, Anglia, a demonstrat că sulfatul de magneziu este util în tratarea pacienţilor care suferă de sindromul oboselii cronice.
Simptomele lipsei de magneziu
Lipsa magneziului este evidențiată prin diferite simptome, care însă pot fi ușor confundate cu cele ale altor boli. Scăderea apetitului nu este un semn specific pentru lipsa de magneziu, putând fi asociată ca simptom altor patologii, precum afecțiuni digestive, infecții sau anemie. Oboseala și nevoia continuă de somn reprezintă alte simptome ale lipsei de magneziu. Persoana în cauză se simte extenuată, lipsită de energie, chiar dacă doarme suficient. Toată această stare este adesea însoțită de un tremur al extremităților corpului.
O rezervă suficientă de magneziu poate scădea riscul de cancer. Potrivit unui studiu publicat recent în American Journal of Clinical Nutrition, cu fiecare 100 mg de magneziu pe care le integrăm zilnic în alimentaţie ne putem reduce riscul de cancer colorectal cu 13 procente.
