Pentru sistemul de sănătate din România, anul se sfârşeşte deconcertant, cu o pacientă care şi-a pierdut viaţa după ce a luat foc pe o masă de operaţie dintr-un spital din Bucureşti. Un nou caz revoltător, care scurmă dureros în rănile supurânde ale unui sistem contaminat de nereguli. Acum 30 de ani, România spera să se vindece odată cu eliberarea dintr-un regim care o măcina. Astăzi, însă, încă se zbate descumpănită. Sănătatea, unul dintre domeniile care oglindesc cel mai puternic starea de fapt într-un stat, este mai bolnavă decât înşişi bolnavii pe care îi are în grijă.
Sistemul este ros de sărăcie, corupţie, incompetenţă şi neglijenţă, începând cu Capitala şi până în colţurile satelor rupte de timp. Din nefericire, Craiova este prezentă pe harta sănătăţii bolnave cu destule probleme. Finalul de an a fost tumultuos şi a ridicat multe semne de întrebare cu privire la competenţa celor în mâinile cărora pacienţii îşi pun speranţele şi, uneori, viaţa.
Raport şocant despre problemele de la SJU Craiova
În luna noiembrie 2019 iese la iveală un raport şocant al Ministerului Sănătăţii cu privire la activitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova. Raportul datează din luna iulie. Este doar unul dintre documentele care scot la iveală că secţia ATI este infectată cu bacterii multirezistente. Raportul arată că instrumentarul termosensibil din secţie (barbotoare, aspiratoare, lame de laringoscop) nu era supus operaţiunilor de dezinfecţie la nivel înalt în spaţiu autorizat. Nu există spaţiu autorizat pentru că secţia este subdimensionată.
Pe lângă situaţia de la ATI, rapoartele întocmite de Corpul de Control al Ministerului după vizitele în spitalul craiovean scot la iveală şi alte nereguli. Una este funcţionarea Secţiei de Pediatrie simultan cu desfăşurarea de lucrări de reabilitare. Alta e legată de plata concediilor de odihnă la persoane angajate cu jumătate de normă care aveau funcţia de bază la UMF, prin încălcarea legislaţiei. Raportul menţionează şi unele nerespectări ale procedurilor de angajare. Nereguli au fost găsite şi la Oncologie, unde bugetele pentru programul naţional sunt insuficiente şi există o lipsă de coordonare între departamentele implicate. În urma controlului, bugetul a crescut, dovadă că se poate.
Pacienţi acuză că au fost bruscaţi de un medic
Pe 21 noiembrie, o craioveancă bolnavă şi soţul său susţin că au fost scoşi afară din liftul pentru pacienţi de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova şi îmbrânciţi de către un medic. Femeia spune că a fost doborâtă la pământ. Soţul pacientei, care o însoţea la control, a făcut reclamaţie şi a depus plângere şi la poliţie. Acesta afirma la acel moment că a vorbit cu directorul de îngrijiri, care i-ar fi zis că a identificat persoana şi este vorba despre un medic.
Reprezentanţii spitalului au refuzat să spună dacă vinovatul este cadru medical sau nu. Aceştia au declarat că ancheta abia a fost demarată şi nu se poate menţiona, pentru moment, niciun nume. Dacă persoana este, într-adevăr, angajată a SJU, putea fi identificată uşor de liftieră şi de paznicul de la lifturi, martori ai scenei. Aşadar, s-ar fi putut elucida rapid dacă, într-adevăr, un medic a bruscat pacienţii. Însă reprezentanţii spitalului au evitat răspunsul la această întrebare, invocând procedurile interne. Am revenit cu întrebări privind stadiul anchetei şi identificarea vinovatului, însă nu avem niciun răspuns până în prezent.
Demitere a managerului SJU pe baza unei cereri false
Tot în noiembrie a avut loc un protest spontan al personalului medical, care solicita acordarea tichetelor de vacanţă şi cerea demisia directorului. Reprezentanţi ai sindicatelor, dar şi infirmiere şi asistente se plângeau, la acel moment, şi de condiţiile în care lucrează. Aşa s-a aflat despre problema frigului din spital. Eugen Georgescu a explicat că problema căldurii persistă de aproape zece ani. Era nevoie de schimbarea unor piese a căror achiziţie s-a făcut între timp. Aşadar, situaţia nu era o noutate, dar nimeni nu a făcut nimic să o rezolve timp de ani întregi.
La puţin timp după protestul de la SJU, managerul Georgescu a fost demis pe baza unei cereri false. Directorul spitalului a primit pe faxul SJU un ordin prin care i se comunica faptul că i-a încetat contractul de management, ca urmare a unei cereri de demisie. Potrivit IPJ Dolj, în aceeaşi zi, Georgescu a făcut o reclamaţie prin care anunţa că cineva a făcut cererea de demisie în fals, în numele său.
La acel moment, Eugen Georgescu a declarat pentru Gazeta de Sud că aşteaptă ca justiţia să îşi facă datoria. Întrebat la câteva zile distanţă despre situaţia sa, după emiterea ordinului de încetare a contractului de management, managerul a preferat să menţină misterul. S-a rezumat să spună doar: „Dacă aş fi fost demis, nu aş mai fi vorbit cu dumneavoastră în acest moment“. Contactaţi în repetate rânduri de jurnaliştii Gazetei de Sud, reprezentanţii Ministerului nu au fost capabili să răspundă cum a fost posibil ca un manager de spital să fie demis pe baza unei cereri în fals.
Plin de goange la spitalul de copii
La începutul lunii decembrie, un alt caz revoltător aruncă o pată asupra sistemului sanitar din Craiova. Părintele unui copil internat la Secţia de Pediatrie a Spitalului „Filantropia“ Craiova filmează câţiva gândaci mişunând în baia din salon. Reprezentanţii spitalului găsesc repede vinovatul: firma de dezinsecţie nu şi-a făcut treaba în mod satisfăcător. Spitalul anunţă că a demarat o nouă licitaţie pentru acest serviciu. Nu am găsit, însă, nicio informaţie publică despre o licitaţie în curs. Întrebată despre acest lucru, directorul medical Lorena Dijmărescu nu a clarificat aspectul.
A doua zi după materialul apărut în Gazeta de Sud, Direcţia de Sănătate Publică Dolj se autosesizează şi merge în control. Spitalul este amendat cu 8.000 de lei. În urma controlului de la DSP, se află adevăratul motiv al apariţiei gândacilor: spitalul nu a făcut dezinsecţia când trebuia. Aşadar, motivul invocat de directorul medical al instituţiei, dezinsecţia nu şi-ar fi făcut treaba cum trebuie, sună mai mult a inducere în eroare. De fapt, dezinsecţia nici nu a fost făcută. Cel puţin, nu conform planului.
Un părinte a plătit 120 de lei după ce a fost la urgenţă cu copiii
Cu câteva săptămâni înainte, Secţia de Pediatrie a Spitalului „Filantropia“ mai fusese implicată într-o situaţie anormală. Un craiovean care s-a prezentat de urgenţă cu copiii la spitalul de lângă parc a fost pus să plătească 120 de lei pe consultaţii. Bărbatul spune că gemenii săi aveau febră şi s-a dus la urgenţă (camera de gardă – n.r.).
Întrebat de ce copiii au fost consultaţi în ambulatoriu, deşi prezentau febră, ceea ce ar fi încadrat cazul la urgenţe medicale, directorul medical specifica: „Dacă aveau febră, ar fi trebuit consultaţi la camera de gardă, unde consultaţiile nu se plătesc. Nu ştiu de ce au mers în ambulatoriu. Este posibil ca părintele să fi preferat un anume medic, drept pentru care a ajuns în ambulatoriu, la acesta. „Această supoziţie a fost infirmată de părinte, care a menţionat că a aşteptat cinci minute la camera pentru urgenţe, pentru că nu era nimeni, apoi a fost direcţionat de cadrele medicale către cabinete. Medicul care i-a consultat a tăiat două chitanţe în valoare de câte 60 de lei, iar medicamentele prescrise de acesta, niciunul compensat, au mai costat 125 de lei.
Concurs anulat la Infecţioase din motive ciudate
Tot în decembrie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumologie „Victor Babeş“ a anulat concursul pentru ocuparea a 17 posturi de asistenţi medicali, infirmiere şi registratori şi a anunţat că reia procedura. Principala explicaţie a conducerii a fost… numărul prea mare de înscrieri. 123 de candidaţi s-au înscris la concurs, iar unitatea nu poate desfăşura concursul într-o sală mai mare de 50 de locuri. Pe de altă parte, concursul a fost organizat „la grămadă“ pentru cele 18 posturi, astfel încât, indiferent de specialitate, exista iniţial o singură comisie de concurs. Motivul pentru amestecătură? Eficientizarea costurilor, pentru că anunţurile costă…
„Mulţi pleacă din ţară tocmai din aceste motive“
Şpaga, mizeria şi teama că vor ieşi pe poarta spitalelor mai bolnavi decât au intrat sunt unele dintre motivele care îi determină pe oameni să întoarcă spatele României. Persoane cu probleme de sănătate pleacă în afara graniţelor pentru a se trata, dispuse să facă eforturi financiare enorme din teama că, în ţară, şi-ar putea pierde chiar viaţa. Cazuri recente le întăresc aceste credinţe. „Unii doctori acţionează împotriva binelui comun. Puneţi în loc oameni tineri. Mulţi pleacă din ţară tocmai din aceste motive. Am prieteni care mi-au zis că nu se întorc aici din cauza spitalelor“, ne spunea un craiovean a cărui mărturie despre zilele petrecute în spital de soţia sa pentru naştere creionează imaginea dezolantă a unui sistem grav bolnav, încă departe de vindecare.
