Numărul copiilor afectaţi de obezitate, în România, va creşte la aproape 500.000 până în 2030, potrivit unui studiu recent. Semnalul de alarmă vine în Săptămâna Mondială de Combatere a Obezității, marcată între 1 – 7 martie.
Un sfert dintre copiii români sunt supraponderali
În ultimele patru decenii, rata obezității infantile la nivel mondial a crescut de zece ori, numărul copiilor diagnosticați cu obezitate ajungând la aproximativ 124 de milioane. Pentru România, absența statisticilor oficiale face ca obezitatea infantilă să rămână un ucigaș tăcut. Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani -, ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%. Mai exact, 1 din 4 copii din grupele studiate are probleme de greutate. Federația Mondială a Obezității estimează că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, până în anul 2030, în țara noastră, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 – 19 ani vor suferi de obezitate.
Obezitatea infantilă, problemă de sănătate publică
Obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Comorbidități precum diabetul de tip ll și steatohepatita (boala ficatului gras), care erau considerate boli ale adultului, sunt frecvent diagnosticate, în momentul de față, la copii cu obezitate. Copiii și adolescenții obezi prezintă riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism, de la cele cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice, pulmonare, la afecțiuni ortopedice, dermatologice, psihosociale, precum și limitări funcționale. Evaluarea și monitorizarea acestor comorbidități este parte a planului de tratament.
„În ultima perioadă observ din ce în ce mai mulți copii cu probleme de greutate în cabinet. Din păcate, în multe dintre cazuri, părinții nu înțeleg gravitatea acestui fenomen și consideră că au un copil mai bine făcut sau mai pufos, a cărui problemă se va rezolva singură odată cu creșterea. Realitatea este că, dacă nu se fac modificări în ceea ce privește alimentația acestor copii, ei vor deveni adulți obezi sau supraponderali și vor avea numeroase riscuri asociate de sănătate“, declară dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, doctor în medicină, certificată SCOPE.
Factorii de risc: lipsa mişcării şi dieta nesănătoasă
Principalii responsabili pentru creşterea ratei obezităţii infantile sunt dieta nesănătoasă, cu un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi, în combinaţie cu activitatea fizică redusă. Aceste tendințe îngrijorătoare reflectă atât lipsa de educație nutrițională a părinților și copiilor, gradul ridicat de urbanizare și digitalizare, precum și marketingul agresiv la anumite produse alimentare și băuturi nesănătoase. Un alt factor care contribuie la această problemă este credința populară că un copil gras este un copil sănătos, ceea ce încurajează unele familii să își hrănească excesiv copiii.
La fel ca în cazul oricărei afecțiuni medicale, prevenirea obezităţii este mult mai uşoară decât tratarea sa. Alegerea alimentelor sănătoase este esențială în etapele de sugar și copil mici, deoarece formarea preferințelor culinare are loc timpuriu. Pe lângă dieta echilibrată, specialiștii recomandă odihnă suficientă, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor și practicarea regulată a activităților fizice (minim o oră zilnic).
Diagnosticul de obezitate este pus de către medic, în urma anamnezei și a unui examen fizic complet. Consultațiile nu ar trebui să se rezume la familiile cu copii care au probleme de greutate. Este bine să apelăm la sfatul unui specialist ca să învăţăm cum să oferim o alimentație corectă copiilor, care să le asigure acestora toți micro și macronutrienții necesari pentru o dezvoltare armonioasă. În funcție de vârsta copilului, medicul poate lucra cu părinții sau direct cu copilul preadolescent sau adolescent și poate recomanda investigații de metabolism și ședințe de consiliere cu un psihoterapeut.
