Prezentă în emisiunea „Vizita Medicală“ de la Radio Sud Craiova, Doina Bistriceanu, fizioterapeut, a vorbit despre importanţa gestionării deficienţelor de postură din timp la copii. Cu cât depistăm mai repede problemele, cu atât avem şanse mai mari de le o trata înainte să se agraveze.
Telefonul, un factor de risc
Din ce în ce mai mulţi tineri sunt afectaţi de atitudini scoliotice sau cifotice. Lipsa mişcării este unul dintre principalii factori favorizanţi. Copiii petrec din ce în ce mai puţin timp în aer liber, nu mai aleargă, stau cu telefonul în braţe. „E şi o problemă a noastră, a părinţilor, care, de multe ori, preferăm să le punem o tabletă sau un telefon în faţă ca să ne facem treaba şi ei să stea liniştiţi undeva“, spune Doina Bistriceanu.
Telefonul a intrat în viaţa noastră, e greu să renunţăm la el, dar putem adopta măcar o postură corectă când îl utilizăm, adaugă fizioterapeutul. Braţele ar trebui să fie lipite de trunchi, iar în articulaţia cotului ar trebui să fie un unghi mai mic de 90 de grade. În plus, studii coreene au arătat că utilizarea smartphone-ului de către tineri creşte incidenţa durerii de cap cu peste 60%.
Mişcarea liberă este foarte importantă
În privinţa sedentarismului, fizioterapeutul subliniază că nu doar copiii cu scolioză sau cifoză ar trebui să facă mişcare, ci toţi. „Putem recomanda înotul, alergatul, mişcarea în aer liber. Ar trebui să lăsăm copiii de mici să cadă, să îşi dezvolte reflexele de echilibru, să se caţere. Trebuie să susţinem mişcarea liberă“, spune Doina Bistriceanu. „Nu ne mai vede soarele. Nu ieşim afară pentru că verile sunt caniculare, astfel soarele nu ne fixează calciul în celulă. Alţi factori sunt postura vicioasă la birou, la şcoală – aici este mult de discutat. Nu se mai face nici profilaxia rahitismului la copil în perioada sarcinii“, mai precizează acasta.
În cazul copiilor cu tulburări de statică vertebrală, nu sunt totuşi recomandate anumite sporturi. „La copiii cu scolioză structurală, nu recomanzi un sport care se lucrează unilateral, precum handbalul, baschetul sau tenisul. Înotul e recomandat, dar atenţie: nu vindecă de unul singur scolioza“, precizează specialistul.
Atenţie la semne!
Indiferent dacă observăm semnele care pot trăda o deficienţă posturală sau nu, este recomandat să mergem cu copilul la o evaluare posturală în jurul vârstei de 8-9 ani.
Pentru a putea depista posibile tulburări posturale, părinţii trebuie să fie atenţi, printre altele, la simetria feţei copilului. Dacă acesta are tendinţa să mănânce doar într-o parte, de exemplu, poate fi un semn de tulburare. „Fiţi atenţi cum stau, cum calcă. Nu lăsaţi copiii să înveţe în pat. Supravegheaţi modul în care stau când îşi fac temele. Să aibă un scaun cât de cât ergonomic, să nu stea copilul cu picioruşele atârnate sau să aibă spătarul înclinat foarte mult pe spate. Masa să nu fie foarte scundă, ca să îl oblige să adopte o postură cifotică. Sunt părinţi care îşi ceartă excesiv copilul pentru că nu stă drept. Copilul nu poate sta drept dacă are o cifoză. Musculatura lui paravertebrală e foarte slabă. Când îi spune părintele, se îndreaptă, dar nu mai mult de 30 de secunde, un minut“, explică Doina Bistriceanu.
Implicaţiile unei tulburări de postură
Postura are implicaţii inclusiv asupra creierului şi asupra cogniţiei. Studiile arată că folosirea telefonului în timp ce mergem creşte riscul de demenţă, semnalează specialistul. Implicaţiile se remarcă şi la nivelul aparatului respirator: o persoană care are cifoză nu poate respira corect. Volumul respirator este mult scăzut faţă de o persoană care stă drept. De asemenea, postura deficitară poate contribui la apariţia astmului. Durerea cervicală poate fi, în peste 50% din cazuri, rezultatul unei posturi deficitare a gâtului şi a capului.
Emisiunea „Vizita Medicală“ este difuzată în fiecare miercuri seara, la ora 21.00, la Radio Sud şi pe www.radiosud.ro.
