Diversificarea este una dintre marile provocări din primul an de viaţă al copilului. Pentru părinţi, trecerea la mâncarea solidă este, de multe ori, un moment de cumpănă. Mama se teme de pericolul sufocării, de eventualele reacţii alergice, de refuzul încăpăţânat al copilului de a mânca.
Diana Belu, medic pediatru specialist, a răspuns, în cadrul emisiunii Vizita Medicală, difuzată miercurea, la 21.00, la Radio Sud, la principalele întrebări pe tema diversificării. Redăm, mai jos, cele mai importante sfaturi ale specialistului.
Ce spun recomandările specialiştilor
GdS: Există reguli de aur ale diversificării, recomandări unanim acceptate?
Pediatru Diana Belu: Dacă privim la recomandările actuale cu privire la diversificare, vom vedea diferenţe de la un stat la altul. La noi, în mod tradiţional, părinţilor li se recomandă să înceapă diversificarea cu legume sau cu fructe. În America, se recomandă cerealele fortificate cu fier şi carne. În Franţa, tabelul diversificării îţi transmite că poţi să începi, de fapt, cu orice, cu unele excepţii la fiecare categorie – carne, legume, brânzeturi. Spre deosebire de americani, însă, ei spun că e preferabilă evitarea cerealelor în primul an de viaţă. Recomandări unanime sunt evitarea zahărului şi a sării în primul an de viaţă.
GdS: Când începem diversificarea, care sunt semnele că este pregătit copilul?
D.B.: După vârsta de şase luni. Copilul pregătit pentru diversificare stă deja bine în şezut, are interes pentru a duce la gură diverse obiecte, jucării, îi place să „molfăie“ jucăriile, are o prehensiune coordonată – ştie să ducă la gură corespunzător obiecte şi prezintă interes pentru ceea ce fac părinţii la masă.
GdS: Unii părinţi cred că un copil nu e pregătit dacă nu i-au dat dinţii.
D.B.: Copilul poate mesteca şi poate zdrobi o mulţime de alimente cu gingiile, inclusiv carne, dacă e tăiată corespunzător: nu pe lungul fibrei, ci perpendicular.
Cum începem diversificarea?
GdS: Cu ce începem?
D.B.: La noi, există deja această tradiţie de a începe cu legume sau fructe. Există multe abordări care sunt în regulă. Se poate începe cu sucurile de fructe sau legume, cu piure, cu un aliment oferit timp de trei zile, pentru a urmări eventuale reacţii alergice, apoi introducerea unuia nou, o opţiune prudentă. Se poate, însă, începe şi cu trei alimente deodată. Dacă se observă o reacţie, se face un pas înapoi (step back) şi se urmăreşte copilul prin excluderea, pe rând, a alimentelor recent introduse.
Pentru copil, însă, este foarte important să deprindă masticaţia în primele luni de diversificare! Chiar şi la copiii care merg pe diversificarea clasică, unde se începe cu sucuri sau piure, recomandabil ar fi ca trecerea către o consistenţă mai mare să fie făcută cât mai repede. Ar fi bine să se înceapă cu un piure mai gros, mai degrabă decât cu sucuri, şi să se facă pasul către alimente care pot fi mestecate cât mai repede. La 8 luni, deja se recomandă ca un copil să poată mânca alimente pe care le apucă şi le duce singur la gură. Cea mai mare teamă a părintelui este cea de înec cu alimentele. Am întâlnit părinţi care la un an nu îi dădeau copilului să mestece decât banană, în rest cam toate erau pasate. Un an este deja târziu.
Ce evităm în primele luni de diversificare?
GdS: De ce nu se recomandă începerea diversificării mai devreme de şase luni?
D.B.: Înainte de şase luni, organismul copilului nu este suficient pregătit, rinichii nu sunt suficient dezvoltaţi, sistemul digestiv este insuficient maturat şi el, şi nici din punct de vedere al gestionării mâncării copilul nu este gata.
GdS: Ce alimente trebuie evitate?
D.B.: Dacă nu avem risc de alergii la copil, are voie şi alergeni. Medicina se învârte cumva într-o spirală. La un moment dat, se recomandă să nu se dea albuş de ou copilului până la un an. Apoi, s-a revenit asupra acestui aspect, deoarece specialiştii au ajuns la concluzia că, dacă un copil va fi alergic la ou, va fi alergic şi după un an. Se poate da ou de la început, se poate da lapte de vacă de la început ca ingredient, în piure sau brioşe etc. (nu ca înlocuitor al laptelui matern sau formula). Kiwi sau căpşuni se recomandă după opt luni. Produsele de patiserie, sarea, zahărul trebuie evitate, la fel ca produsele procesate, precum mezeluri, sosuri, rântaşuri, alimente grele. Produsele degresate iarăşi nu sunt recomandate.
Despre teama de înec al copilului cu alimentele şi ce facem când copilul refuză mâncarea, într-un material viitor.
