Redeschiderea cabinetelor stomatologice, în condițiile impuse de epidemia de coronavirus, va fi o provocare pentru medici și pacienți deopotrivă. Recomandările de siguranță prevăd creșterea gradului de protecție, un triaj atent, dar și un timp mai mare alocat pacientului, cu pauze între pacienți de 20-30 de minute.
Toate acestea ar duce și la creșterea costurilor, care pot ajunge să se reflecte și în prețul serviciilor.
Dr. Adrian Camen, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi (CMS) din Dolj, vorbește despre măsurile care vor fi luate la nivelul cabinetelor stomatologice și spune că trebuie luate în calcul opțiuni de sprijinire a pacienților la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Criza poate determina pacientul să amâne vizita la dentist
Într-o decizie emisă de Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) se subliniază cum sunt și vor fi cabinetele stomatologice profund afectate de criza socială și economică determinată de apariția COVID-19, dar și de adoptarea și implementarea măsurilor de prevenire și limitare a răspândirii infecției.
Principalele motive sunt suspendarea sau reducerea semnificativă a activității, reducerea semnificativă a numărului de pacienți, creșterea costurilor echipamentului individual de protecție, ale dezinfectanților, biocidelor și ale celorlalte materiale sanitare necesare, dar și scăderea puterii de cumpărare a populației.
„Este posibil, în contextul actual, să crească și costurile, dar dinamica nu o putem stabili. Acest lucru se întâmplă în cazul oricărei specialități. Sunt multe specialități care se intersectează în regiunea capului și gâtului, oftalmologie, ORL, chirurgia oro-maxilo-facială”, menționează dr. Adrian Camen.
„Casa de Asigurări, prin măsurile pe care le poate lua din punct de vedere al finanțării serviciului de sănătate în stomatologie, sprijină, de fapt, pacientul, nu medicul. Este posibil să crească aceste costuri per serviciu, și atunci ar fi necesară o reevaluare a costului decontat per serviciu de CAS. Evident, trebuie să creștem, până la urmă, valoarea decontată. Va crește timpul alocat per pacient, crește fundamentarea per manoperă, există un plus în ceea ce înseamnă măsurile de siguranță. Situația economică este instabilă, se întrevede creșterea șomajului. E foarte posibil și ca oamenii să nu mai aloce aceeași sumă pentru serviciile de sănătate”, semnalează medicul.
Fondurile CNAS trebuie regândite
CMS atenționează că „asistăm la o degradare semnificativă a stării de sănătate orală a pacienților, apariția de complicații, incidente sau accidente cauzate de întreruperea și/sau amânarea tratamentelor stomatologice necesare în perioada stării de urgență, în condițiile în care starea de sănătate orală a populației din România se află pe un dezonorant ultim loc la nivelul Uniunii Europene”.
Medicii dentiști menționează și lipsa oricărui program sau strategii naționale adoptate, finanțate și implementate de autoritățile de stat. De asemenea, subliniază că nu există un ajutor financiar expres și adecvat pentru medicii stomatologi pentru a diminua consecințele negative cauzate de suspendarea activității. Nu există nici „o alocare bugetară în raport cu realitatea obiectivă a patologiei stomatologice, fondurile asigurate prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate fiind insuficiente. Cât despre plafonul lunar per medic stomatolog, Colegiul Medicilor Stomatologi îl consideră „cu totul umilitor pentru asigurați și pentru profesioniști deopotrivă“.
Dr. Adrian Camen consideră că urgențele ar trebui gândite astfel încât să nu intre în plafon. „Iar dacă alocăm un timp mai mare consultului, cu atât mai mult trebuie alocat și un buget mai mare. Pacientul are nevoie de servicii și lipsa asistenței duce la generarea unor complicații și unor necesități care vor duce la consumarea unor bugete mai mari pe viitor”, explică președintele CMS Dolj.
Măsuri la nivelul cabinetelor
Conform deciziei transmise de CMSR, redeschiderea cabinetelor stomatologice va fi condiționată de asigurarea echipamentelor de protecție necesare ale cadrelor medicale. În lipsa lor, activitatea nu se poate desfășura.
Recomandările privind reluarea activității includ triajul pacienților și stabilirea programărilor în funcție de pacienții prioritari. „E foarte important triajul, în programarea pacienților. Mesajul către pacienți este să discute cu medicul deschis despre problemele de sănătate și să hotărască, de comun acord, care este gradul de urgență pentru nevoia pe care o are. Să colaboreze cu specialistul”, spune dr. Camen.
„Să respectăm măsurile și să nu creăm o stare de tensiune mai mare”
Dr. Adrian Camen crede, totuși, că vizita la stomatolog nu trebuie văzută ca un motiv în plus de grijă. „Există o teamă legată de epidemie. Nu am fost pregătiți pentru acest scenariu. Dar, în fond, vizita la stomatolog nu va arăta cu mult diferit, pentru că, prin practica obișnuită, medicii aveau deja implementate numeroase măsuri de prevenție. Existau materiale de protecție și înaintea izbucnirii epidemiei de coronavirus, ochelari, măști, mănuși de protecție. Va mai exista, da, un halat în plus. Dar să nu ne speriem atât de mult, ci, dimpotrivă, să ne luăm măsurile necesare și să nu creăm o stare de tensiune mai mare decât cea care există. Măsurile sunt recomandate de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România. Nu ar trebui să fie un element în plus de grijă. Oricum, fiecare are deja o doză de teamă și de reticență”, spune medicul.
Pauze de minimum 20 de minute între pacienți
Conform recomandărilor CMSR, este indicată programarea pacienților la intervale orare astfel încât pacienții să nu se întâlnească între ei în sala de așteptare/să nu staționeze în sala de așteptare.
„Este recomandată și trebuie să existe o pauză după fiecare pacient, ca să fie pregătite cabinetul, instrumentarul, medicul, asistentul. Aceasta ar trebui să fie de 20-30 de minute. Și în sala de așteptare, pacienții trebuie să fie programați”, precizează dr. Adrian Camen.
Între pacienți, trebuie să se asigure dezinfecția, aerisirea și pregătirea cabinetului pentru următorul pacient. Dacă pacientul dorește sau dacă sala de așteptare nu permite păstrarea distanței de 1,5-2 m, acesta poate aștepta afară și va fi contactat telefonic în momentul în care trebuie să intre în cabinet. În cazul în care pacientul așteaptă în sala de așteptare, timpul de așteptare nu va depăși 15 minute. Se va renunța la reviste, jucării și alte obiecte în sala de așteptare.
Alte indicații privind tratamentele
Documentul menționează și evitarea detartrajelor efectuate cu aparate sonice sau ultrasonice precum și a airflow-ului. Dacă detartrajul nu suportă amânare/este absolut necesar, acesta se va realiza cu instrumentar de mână.
Atât înaintea tratamentului, cât și la finalul acestuia, se recomandă efectuarea de clătiri bucale de minimum 30 secunde cu soluții de 1% sau 1,5% peroxid de hidrogen ori cu soluții antiseptice de iod povidona 0,2% – 10%, cu atenție la reacțiile alergice. Acestea sunt importante, având în vedere că una dintre căile de propagare a infecției este cavitatea orală.
