De când a apărut noul virus Sars-Cov2, s-a discutat intens despre manifestările infecției la nivel respirator. Tusea, febra și dificultățile în respirație sunt cele mai frecvent menționate simptome asociate Covid-19. Dar coronavirusul provoacă, în unele cazuri, și dereglări digestive. În rândul pacienților cu boală inflamatorie intestinală (BII), de tipul colitei ulcerative sau a bolii Crohn, aceste simptome gastrointestinale pot produce confuzie.
Atenție la simptomele digestive
Prof.univ.dr. Daniela Dobru, medic primar gastroenterolog, a atras atenția asupra similarității unora dintre simptomele asociate noului virus Sars-Cov2 cu manifestările specifice BII.
„Familia coronavirus poate evolua atât cu infecția tractului respirator, cât și a celui gastrointestinal. Mai mulți pacienți depistați cu virusul Sars-Cov2 au avut manifestări digestive. Covid-19 poate mima un puseu de boală inflamatorie intestinală“, spune medicul.
Cel mai frecvent scenariu este acela când pacientul are colici abdominale, febră sau subfebrilitate și, cel mai frecvent, diaree, povestește specialistul din experiența proprie. „Am avut cazuri concrete în care singurul simptom concret de boală Covid a fost diareea“, precizează dr. Dobru.
Întrucât manifestările digestive pot induce în eroare pacienții cu BII, medicul explică la ce trebuie să fie aceștia atenți pentru a putea distinge un puseu de BII de o posibilă infecție cu Covid-19: „În colita ulcerativă, diareei îi este asociată sângerarea. Dacă acest simptom apare fără sângerare, însoțit de o stare de rău general, putem pune în discuție și o posibilă infecție Sars-Cov2. Dacă aveți astfel de simptome care nu sunt cronice, sunt acute ori s-au acutizat pe un fond cronic, trebuie să anunțați medicul de familie, dar și medicul gastroenterolog curant, dacă este cazul“, transmite Daniela Dobru.
Covid-19 și bolile inflamatorii intestinale
Pacienții cu BII sunt îngrijorați că bolile inflamatorii intestinale și tratamentul imunomodulator ar putea crește riscul de contractare a virusului SARS-CoV-2 și că, odată contractată infecția, aceasta ar putea evolua mai grav în cazul celor cu aceste afecțiuni, precizează Isabella Grosu, președintele Asociației Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR). Un lucru bun este că, în urma cercetărilor, s-a ajuns la concluzia că infecția cu noul coronavirus nu poate precipita, nu poate induce o recădere sau chiar un debut al bolilor inflamatorii, menționează medicul gastroenterolog Daniela Dobru: „Veștile sunt bune, dar incomplete, sunt date provenite din experiența centrelor cu volum mare de pacienți cu Covid“.
Terapiile nu se întrerup decât la confirmarea infecției
În situația în care pacienții cu BII nu sunt infectați cu SARS-CoV-2, trebuie să mențină regimurile terapeutice prescrise, pentru a evita recăderile, să respecte distanțarea socială, să continue tratamentele perfuzabile în centrele dedicate, precizează Isabella Grosu. „Iar dacă există o confirmare pentru COVID-19, atunci, împreună cu specialistul gastroenterolog curant, va trebui să ajusteze terapia medicamentoasă, să oprească anumite medicamente și să reînceapă terapia după rezoluția completă a simptomelor“, adaugă aceasta. Și dr. Dobru menționează că „dacă un pacient cu BII devine pozitiv, terapiile se stopează până la primul test negativ, adică pe perioada bolii asociate Sars-Cov2“.
Numărul pacienților cu BII a crescut în ultimii ani
Sunt din ce în ce mai multe cazuri de pacienți cu Boli Inflamatorii Intestinale în România, semnalează prof.dr. Mircea Diculescu, medic primar gastroenterolog, şef la Clinica Gastroenterologie de la Institutul Clinic Fundeni. „Schimbarea stilului de viață a dus la această creștere. În Europa sunt 2.600.000 persoane cu boli inflamatorii intestinale (1.500.000 cu colită ulcerativă și 1.100.100 cu Boala Crohn), iar prevalența este în creștere. În România nu există o statistică precisă cu privire la incidența și prevalența acestei efecțiuni. În schimb, pentru pacienții deja diagnosticați, cea mai importantă este calitatea vieții acestora“, spune dr. Diculescu.
