Polenul, dar și vegetația urbană, prin prezența plantelor alergizante (ambrozia) cresc riscul dezvoltării afecțiunilor alergice. Prevalența condițiilor alergice s-a mărit semnificativ în ultimele două decenii și este în continuă creștere. Mai mult de 150 milioane de europeni suferă de alergii cronice și se estimează că jumătate din populația Uniunii Europene va fi afectată de această problemă până în anul 2025. La nivel mondial, rinitele alergice afectează între 10 și 30% din populația globului.
Ce se întâmplă în organism?
Sistemul imunitar uman generează anticorpi în scopul protejării contra diferitelor boli. În cazul alergiilor, sistemul imunitar generează Imunoglobulina E (IgE), pentru a ajuta la combaterea simptomelor acestora. La bază, IgE este un mesager chimic care transmite informația că este necesară o apărare chimică împotriva unui agent exogen, un alergen. Persoanele alergice prezintă niveluri ridicate de IgE împotriva alergenilor obișnuiți întâlniți în mediul înconjurător, cum ar fi polenul sau praful.
Factori de risc pentru alergii
Există numeroși factori de risc pentru dezvoltarea afecțiunilor alergice. Copiii născuți prin cezariană au un risc mai mare de alergie în comparație cu copiii care sunt născuți pe cale naturală, expunerea la fumul de tutun și poluarea aerului crește riscul alergic, iar persoanele de sex masculin sunt mai susceptibile să prezinte alergii, comparativ cu cele de sex feminin. La momentul actual, mulți alți posibili factori de risc continuă să facă obiectul cercetării medicale.
Rinita alergică este cea mai întâlnită boală alergică
Rinita alergică („febra fânului”) este cea mai frecventă dintre bolile alergice și se referă la simptomele nazale cauzate de aeroalergeni. Rinita alergică ce se manifestă pe tot parcursul anului, perenă, este de obicei cauzată de alergeni de interior, cum ar fi acarienii, praful, părul de animale sau mucegaiuri. Rinita alergică sezonieră este de obicei cauzată de polenul pomilor (primăvara), ierbii (final de primăvară și început de vară) sau de buruieni (toamna târziu). Multe persoane au o combinație de alergii atât pe sezon, cât și perene. Simptomele alergiilor sezoniere sunt: strănutul; tusea; rinoreea (nas care curge) sau/și congestia nazală; ochi înroșiți care lăcrimează; mâncărime la nivelul ochilor, nasului și gâtului
Cine dezvoltă alergii și când pot apărea?
Alergiile pot apărea în orice moment al vieții unei persoane. În plus, dacă un părinte este alergic, există șanse de 30-50% ca descendenții lor să dezvolte diverse alergii, iar dacă ambii părinți sunt alergici, șansele copiilor de a dezvolta alergii sunt de 60-80%.
Majoritatea alergiilor apar în prima parte a vieții, în copilărie și, deși unele pot dispăra în timp, majoritatea continuă să își facă simțită prezența de-a lungul vieții.
Deoarece nu dispunem de statistici proprii ale țării noastre, ne raportăm la statisticile europene unde prevalența rinitei alergice este de aproximativ 21-23%.
Tratamentul rinitei alergice
În prezent nu există tratament pentru vindecarea definitivă a rinitelor alergice sezoniere, dar acestea pot fi ameliorate cu ajutorul tratamentului simptomelor.
Cel mai eficient mod de a controla apariția rinitelor alergice este evitarea expunerii la polen, dar acest lucru este foarte dificil, în special în lunile de vară când petrecem mai mult timp în aer liber.
Opțiunile de tratament pentru rinitele alergice includ medicația antialergică care poate ajuta la prevenirea apariției unei reacții alergice și ameliorarea simptomelor alergiei și sprayurile cu apă de mare, corticosteroizi sau alte substanțe care ajută în cazul simptomatologiei nazale. O parte din medicația antialergică vă poate fi eliberată din farmacie de către farmacistul dumneavoastră, dar în cazul unei simptomatologii persistente sau grave este necesar să consultați medicul. Tratamentele cu spray-uri nazale, altele în afară de spray-urile nazale cu apă de mare, necesită o utilizare pentru o perioadă scurtă de timp deoarece utilizarea prelungită usucă mucoasa nazală, poate duce la pierderea simțului mirosului și prezintă riscul dorinței utilizării continue.
Farmacist specialist Valentina Ghimpău
