Cofeina este cea mai consumată substanță psihoactivă din lume și are ca surse naturale de proveniență cafeaua, ceaiul și cacaoa.
După apă, la nivel mondial, cafeaua este cel mai băut lichid, iar comerțul cu cafea depășește zece miliarde de dolari anual.
O curiozitate este reprezentată de faptul că în produsul vegetal „ceai“ există o cantitate mai mare de cofeină decât in produsul cafea, dar în soluţiile apoase extractive, situaţia se inversează. Explicaţia constă în faptul că în ceai cofeina se află sub formă de tanat, mai greu solubil decât clorogenatul de cofeină din cafea.
O substanţă controversată
Cofeina este o substanță controversată deoarece, deși este dovedit efectul ei benefic în anumite aspecte ale sănătății umane, există și semne de întrebare referitoare la consumul de băuturi ce conțin cofeină. Un aspect de luat în considerare este consumarea acestei substanțe în rândul populațiilor posibil vulnerabile la efectele ei negative, cum ar fi femeile însărcinate și care alăptează, copii, adolescenți, tineri și persoanele cu afecțiuni cardiace sau alte condiții de sănătate, cum ar fi bolile mintale. Consumarea băuturilor cu cofeină de către mamele care alăptează poate provoca sugarilor iritabilitate și tulburarea somnului, dar rezultatele studiilor sunt interpretabile.
Risc de fracturi, beneficii pe plan cognitiv
O metaanaliză realizată în 2012 pe un lot de peste 214.000 de persoane a găsit rezultate care sugerează că băutul cafelei crește riscul de fracturi, în special în cazul femeilor. Aceieași cercetători susțin că este nevoie de mai multe informații provenite din cercetări suplimentare pentru a ajunge la o concluzie definitivă.
Pe de altă parte, cofeina poate influența performanțele cognitive prin creșterea stării de vigilență și de veghe, iar în consum ocazional poate îmbunătăți executarea sarcinilor ce țin de capacitatea de memorare. De asemenea, cofeina îmbunătățește vigilența psihomotorie, cum ar fi timpul de reacție.
În privința legăturii dintre cancer și cofeină, majoritatea cercetărilor care examinează aceste legături au fost efectuate pe cafea și ceai și nu pe cofeină în mod special, ceea ce face dificilă determinarea mecanismului și corelarea precisă. International Agency for Research on Cancer a concluzionat că dovezile sunt insuficiente pentru a stabili legătura dintre cofeină, așa cum este consumată de un băutor obișnuit de cafea și rolul ei cancerigen, iar această concluzie este susținută de mai multe studii prospective mari care au ajuns la aceeași concluzie. Deci, este puțin probabil să aibă cofeina proprietăți cancerigene la niveluri mai mici de 500 mg/ zi, echivalentul a cinci căni de cafea.
Previne depresia
O analiză publicată în 2015 în Molecular Nutrition & Food Research, care a evaluat sistematic rezultatele mai multor studii observaționale realizate pe un lot de peste 340.000 de persoane, a obținut statistici care sugerează efectul protector al cafelei și parțial al ceaiului asupra riscului de depresie.
Un aspect care nu trebuie neglijat referitor la posibilele efectele negative ale cofeinei provenite din consumul de cafea este existența posibilelor interferențe, de exemplu neglijarea includerii zahărului adăugat de o parte din cei care beau cafea. Acesta a fost aproape în totalitate ignorat ca factor de influență și astfel cercetările existente ar putea subestima efectele pozitive ale cafelei asupra sănătății.
Câtă cafea e indicat să bem?
În mare, cofeina ingerată este relativ sigură la doze care se găsesc în mod obișnuit în alimentele și băuturile disponibile pe piață la momentul actual, dar trebuie avut grijă la preparatele de genul băuturilor energizante, care, amestecate cu alcool, pot crește riscul de apariție a efectelor adverse.
Consumarea a trei până la patru căni de cafea pe zi este mai probabil să fie mai degrabă benefică pentru sănătate decât riscantă în cazul persoanelor sănătoase. Sunt necesare studii extinse, randomizate, pentru a înțelege dacă asociațiile observate sunt cauzale.
Valentina Ghimpău
Sănătate de la Farmacist specialist,
Vă mulțumesc că m-ați citit!
