Specialiştii în reproducere umană asistată efectuează tot mai frecvent proceduri la cupluri în care unul sau ambii parteneri au peste 35 de ani şi chiar peste 40 de ani. Vârsta la care sunt concepuţi copiii devine tot mai înaintată. Un material realizat de MedicHub prezintă riscurile asociate vârstei înaintate la concepţie. Acestea diferă pe sexe, fiind cel mai intens studiate, însă, la femei.
Vârsta înaintată, asociată riscului de infertilitate
În cazul femeilor, principalele riscuri sunt constituite de infertilitatea feminină prin scăderea rezervei de celule reproductive şi a calităţii acestora, pierderea sarcinii, anomalii fetale, naştere de făt mort, dar şi complicaţii obstetricale, cu creşterea incidenţei naşterilor prin cezariană. Riscul de anomalii cromozomiale creşte cu vârsta maternă, acesta fiind unicul factor etiologic demonstrat fără echivoc al aneuploidiilor, care conduc la avorturi spontane precoce.Studiile au demonstrat că vârsta mamei peste 40 ani se asociază în mod independent cu prematuritatea şi greutatea mai redusă a copilului la naştere.
Riscul de complicaţii perinatale, naştere de făt mort şi necesitatea cezarianei par a fi prezente şi la femei cu vârste cuprinse între 35 şi 39 de ani, dar sunt cu siguranţă mai importante în cazul femeilor peste 40 de ani. Cu cât vârsta mamei este mai înaintată, cu atât necesitatea internării nou-născutului în secţia de terapie intensivă este mai mare, pentru tratament suportiv specific.
Complicaţii privind sănătatea gravidei de vârstă avansată includ diabetul zaharat gestaţional, hipertensiunea gestaţională, preeclampsia şi eclampsia, care, la rândul lor, au efecte şi asupra produsului de concepţie.
Avortul spontan, mai frecvent
S-a demonstrat şi că femeile născute din mame de vârstă mai avansată au ele însele un risc crescut de infertilitate; mecanismul prin care este influenţată funcţia reproducătoare a fiicei nu este clar elucidat.
Rezultatele tehnicilor de reproducere umană asistată sunt, de asemenea, influenţate de vârsta maternă. La vârste de peste 42 de ani, s-a observat o scădere importantă a ratelor de sarcină clinică şi naşteri, implicit o creştere a ratelor de avort spontan. La pacientele la care vârsta este prea avansată şi asociază rezervă ovariană scăzută şi un răspuns ovarian inadecvat, respectiv riscuri prea mari pentru mamă şi produsul de concepţie, o opţiune o reprezintă tehnici de reproducere umană asistată cu ovocite provenind de la o donatoare.
Riscuri şi dacă tatăl are o vârstă înaintată
Înaintarea în vârstă a bărbaţilor se asociază, de asemenea, cu o scădere a calităţii materialului genetic pe care îl transmite descendenţilor şi creşterea ratei de anomalii cromozomiale, dar efectele acestora asupra produsului de concepţie nu sunt la fel de clar evidenţiate. Unele studii au sugerat un risc crescut de schizofrenie, afecţiuni din spectrul autismului şi tulburare bipolară mai târziu în viaţă la copiii din taţi cu vârste mai avansate, dar aceste boli pot avea mai mulţi factori. S-a observat şi o corelaţie între vârsta paternă mai înaintată şi naşterea de făt mort.
Ghidurile internaţionale de specialitate includ recomandări pentru scăderea riscurilor asociate amânării conceperii unui copil. Femeile din decadele 2 şi 3 ar trebui consiliate de către medici privind riscurile infertilităţii cauzate de înaintarea în vârstă. Determinarea sistematică a rezervei ovariene prin dozarea serică de AMH reprezintă un standard de aur la femeile peste 35 de ani chiar în absenţa oricăror acuze legate de fertilitate, dar şi în cazul femeilor sub 35 de ani cu risc de rezervă fertilă redusă. De asemenea, absenţa obţinerii unei sarcini după şase luni de contact sexual neprotejat în cazul femeilor peste 35 de ani şi după 1 an în cazul femeilor sub 35 de ani reprezintă o indicaţie clară pentru investigaţii de specialitate.
