Ficatul este un organ vital care joacă un rol major în metabolizarea nutrienților (carbohidrați, proteine și lipide) și excreția xenobioticelor, acele substanțe chimice ce se găsesc în organism, dar nu sunt produse în mod natural de acesta sau nu se află în mod normal în corp.
Distrugerea celulelor hepatice cauzată de către diverse substanțe chimice toxice (anumite antibiotice, agenți chimioterapici), consumul excesiv de alcool, dar și de către bacterii sau viruși reprezintă un domeniu studiat pe larg. Medicamentele hepatoprotectoare pe bază de plante au devenit din ce în ce mai populare, iar utilizarea lor este larg răspândită. Deși există o multitudine de suplimente alimentare sau OTC-uri (medicamente over-the-counter ce nu necesită prescripție medicală și pot fi recomandate de către farmacist) ce fac parte din gama hepatoprotectoarelor, două substanțe sunt printre cele mai întâlnite în compoziția medicamentelor ce conferă protecție ficatului: armurariul și fosfolipidele esențiale.
Fructul de armurariu (Silybi mariani fructus)
Aceste fructe conține flavanonol-lignani, amestec de silibină, silicristină și silidianină, cunoscute sub denumirea unitară de silimarină și sunt folosite în context medicinal de peste 2000 de ani. Prezintă puternice proprietăți antioxidante și antifibrotice și de aceea se consideră că poate fi un medicament util în tratamentul afecțiunilor cronice hepatice.
Cu toate acestea, rolul medicamentului pentru tratamentul bolilor hepatice rămâne controversat. O parte din această incertitudine se datorează lipsei de date privind farmacocinetica și regimurile de dozare optime ale acesteia.
Datorită complexității procesului de absorbție, metabolizării și excreției diferiților compuși flavonoidici, nu s-a putut determina în mod sigur până în prezent dacă flavonoidele sau metaboliții rezultați ai acestora contribuie la efectele benefice generale ale organismului.
Există cercetări care indică faptul că silimarina pare să reducă inflamația în cazul stenozei hepatice. Aceasta, în combinație cu vitamina E (tocoferol) și fosfolipide, administrate timp de 6 luni, îmbunătățesc în mod vizibil nivelul enzimelor hepatice, un indiciu al îmbunătățirii activitații ficatului. De asemenea, datele actuale demonstrează că tratamentul cu silimarină la pacienții cu ciroză alcoolică poate atenua hepatotoxicitatea, deși nu influențează în niciun fel mortalitatea.
Per total, conform studiilor farmacologice, silimarina a fost acceptată ca fiind un produs pe bază de plante sigur deoarece utilizarea dozelor recomandate de silimarină nu este toxică.
Rar, administrarea silimarinei produce efecte adverse de tipul durerilor de cap, gastroenteritele și câteodată simptomatologie dermatologică
Fosfolipidele esențiale din soia
Deși fosfolipidele esențiale din soia sunt adesea utilizate în afecțiunile membranelor celulare, fosfolipidele esențiale înalt purificte prezintă efectele asupra diferitelor boli hepatice, în special asupra bolii ficatului gras non-alcoolic (steatoza hepatică non-alcoolică).
Fosfolipidele esențiale din soia grăbesc îmbunătățirea percepției subiective a simptomelor pacienților, dar și a constatărilor obiective de ordin patologic, cum ar fi durerea în hipocondriul drept, simptomele dispeptice și ficatul mărit (hepatomegalia). Rezultatele sunt susținute de proceduri imagistice, cum ar fi ultrasonografia, CT și Fibromax, dar și prin markeri biochimici ai citolizei hepatice, detoxifierii, excreției, sintezei și clearance-ului, precum și prin histologie hepatică.
În general, nu au fost raportate efecte secundare relevante.
Popularitatea remediilor din plante este în creștere la nivel global și cel puțin un sfert din pacienții cu boli hepatice își administrează acest tip de terapie. Cu toate acestea, majoritatea acestor preparate din plante nu au validate din punct de vedere farmacologic, științific. Prin urmare, este important să fie urmate recomandările medicului sau farmacistului pentru alegerea protecției hepatice potrivite.
Valentina Ghimpău
Sănătate de la Farmacist specialist,
Vă mulțumesc că m-ați citit!
