Înainte de descoperirea antibioticelor, acum câteva decenii, oamenii decedau din cauza bolilor bacteriene, precum pneumonii sau infecţiile postoperatorii. După descoperirea acestei clase medicamentoase şi pe măsura utilizării antibioticelor, bacteriile, care la început erau sensibile, au devenit din ce in ce mai rezistente şi au dezvoltat numeroase mijloace de luptă contra acestui tip de medicație. În mod îngrijorător, toate antibioticele introduse pe piață în ultimii 30 de ani au fost variații ale formulelor medicamentelor existente descoperite până în 1984.
Ameninţare la sănătatea publică globală
Deoarece în ultimii ani au fost descoperite şi comercializate puţine antibiotice noi, iar rezistenţa la antibiotice este pe un trend ascendent, putem considera această problemă o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice globale. Rezistența la antibiotice duce la spitalizări pe durate lungi de timp, costuri medicale mai mari și mortalitate ridicată.
Dacă în ţările în curs de dezvoltare încă mor oameni din cauza lipsei accesului la tratamente cu antibioticele corespunzătoare, rezistenţa la antibiotice rezultată din utilizarea incorectă a acestora devine o sursă de îngrijorare pe toate continentele.
Rezistența la antibiotice – caracteristică a bacteriilor
Bacteriile, nu oamenii sau animalele, devin rezistente la antibiotice. Aceste bacterii pot infecta oamenii și animalele, iar infecțiile pe care le cauzează sunt mai greu de tratat decât cele cauzate de bacteriile nerezistente care cedează sub tratament cu antibiotice uzuale. Prin urmare, rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul devine rezistent la antibiotice ci că bacteriile au suferit modificări, devenind rezistente la antibioticele folosite în mod obișnuit la eradicarea lor.
La nivel mondial, rezistența la antibiotice a atins cote periculos de ridicate. Apar noi mecanisme de rezistență și se răspândesc, amenințând capacitatea științelor medicale curente de a trata bolile infecțioase comune. Un număr din ce în ce mai mare de infecții gastro-intestinale sau de tipul pneumoniei, tuberculozei și gonoreei sunt dificil de tratat, uneori ducând la sepsis, un răspuns extrem al corpului la infecție, urmat de distrugerea țesuturilor, insuficiență de organ și decesul pacientului. În anul 2017, au fost 48.9 milioane cazuri de sepsis, dintre care 11 milioane dintre pacienți au decedat.
Rezistența la antibiotice poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau zona geografică în care locuiește și ea apare în mod natural, dar utilizarea abuzivă a antibioticelor pentru tratamentele oamenilor și animalelor accelerează procesul într-un ritm îngrijorător.
Multe cazuri de utilizare inutilă şi abuzivă a antibioticelor
Modul de prescriere, dar și cel de administrare a antibioticelor necesită revizuiri urgente. Chiar dacă se dezvoltă medicamente noi, fără schimbari majore, rezistența la antibiotice va rămâne o amenințare importantă.
Oricând se utilizează antibiotice, acestea pot contribui la dezvoltarea rezistenței la antibiotice deoarece aceasta este determinată de o combinație de germeni expuși la antibiotice și de răspândirea acestor germeni și mecanismele lor de rezistență. Când sunt necesare antibiotice, beneficiile depășesc de obicei riscurile dezvoltării de rezistență la antibiotice.
Cu toate acestea, rămân multe cazuri în care prea multe antibiotice sunt utilizate în mod inutil și abuziv, ceea ce amenință utilitatea acestor medicamente extrem de importante.
Un exemplu în această direcție îl constituie estimarea Centers of Desease Control and Prevention care arată că aproximativ 47 de milioane de cure de antibiotice sunt prescrise pentru infecții care nu au nevoie de antibiotice, cum ar fi răcelile și gripa, în cabinetele medicilor și în departamentele de urgență din SUA, anual.
Studiile au arătat că indicația tratamentului, alegerea medicamentului sau durata tratamentului cu antibiotice este incorectă în 30% până la 50% din cazuri. Antibioticele prescrise incorect au beneficii terapeutice îndoielnice și expun pacienții la complicațiile potențiale ale terapiei cu antibiotice.
Prevenirea și controlul rezistenței la antibiotice
Se pot lua măsuri la toate nivelurile societății pentru a reduce impactul și a limita răspândirea rezistenței. Acestea sunt reguli care pot ajuta la prevenirea și controlul rezistenței la antibiotice:
Nu vă administrați antibiotice în cazul în care nu au fost prescrise de către un medic.
Nu păstrați antibioticele rămase de la un episod anterior de boală și în niciun caz nu vi le administrați fără consultul medicului.
Nu luați antibiotice prescrise altei persoane chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare. Ar putea fi ineficient, iar balanța beneficiu-risc înclină înspre risc.
Preveniți infecțiile prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate.
Nu vă auto-medicați cu antibiotice pentru infecții virale de tipul gripei. Antibioticele nu reprezintă un leac universal.
Din toate aceste motive, inclusiv pentru posibilitatea de a trata eficient generațiile viitoare, este foarte important să luăm antibiotice doar la recomandarea medicului, să nu sporim astfel rezistența bacteriilor la ele.
Consumul de antibiotice în România
În România consumul de antibiotice este excesiv, încadrându-se în modelul de comportament social, cu consum mult exagerat de antibiotice ce este caracteristic zonei de sud-est a Europei. În plus, lipsa de informare sau informarea eronată a populației privind rolul, beneficiile și riscurile administrării acestui tip de tratament, accesul relativ ușor la antibiotice, dar și prescrierea excesivă, atrag după sine un consum iresponsabil de medicamente antibacteriene.
Toată lumea are un rol de jucat în prevenirea rezistenței la antibiotice. Utilizarea adecvată a antibioticelor ajută la combaterea rezistenței la antibiotice și asigură faptul că aceste medicamente de salvare vor fi disponibile pentru generațiile viitoare.
Sănătate de la farmacist specialist!
Vă mulţumesc că m-aţi citit!
Valentina Ghimpău
