4 C
Craiova
luni, 23 decembrie, 2024
Știri de ultima orăSanatateDermatolog Rucsandra Dascălu, despre cum putem trăi cu dermatita atopică

Dermatolog Rucsandra Dascălu, despre cum putem trăi cu dermatita atopică

Dermatita atopică (DA) afectează din ce în ce mai multe persoane. Debutează adesea la copii de numai câteva luni, dar nu este exclus să se declanşeze şi la maturitate. Iar manifestările sale au consecinţe importante asupra vieţii celor care suferă de această afecţiune.

DA se manifestă prin leziuni uscate, care produc prurit şi se pot chiar infecta. Din cauza mâncărimilor intense, pacienţii pot dezvolta probleme cronice de somn, care afectează şi rutina zilnică.

Pentru că dermatita este o afecţiune imunologică, ea nu poate fi vindecată. Însă putem trăi cu ea şi o putem controla prin îngrijirea constantă a pielii şi tratamente specifice, transmite dr. Rucsandra Dascălu, medic dermatolog.

Reporter: În ultimii ani, medicii spun că dermatita atopică este tot mai întâlnită.

Dr. Rucsandra Dascălu: Da. Din experienţa mea, boala este din ce în ce mai frecventă. Este o boală imunologică, inflamatorie, cu componentă alergică.

Şi la congrese, şi la conferinţele internaţionale de dermatologie, se pune foarte mare accent pe studiul acestei boli pentru că există o creştere alarmantă a cazurilor. Cel mai mult se studiază mecanismul prin care apare – pentru că este un mecanism foarte complex – şi noi metode de tratament. Majoritatea studiilor arată că poluarea atmosferică este cel mai mare factor agravant. Este un factor care o declanşează şi o întreţine.

R: Este adevărat că un pacient cu dermatită atopică trebuie să stea departe de anumite alimente?

R. D.: Avem anumite alimente care sunt asociate puseelor de dermatită. Se întâmplă să mergem cu copilul la o petrecere, iar apoi să aibă puseu pentru că a mâncat şi el tort. Sau alune. Albuşul de ou, laptele de vacă, soia, fructele de mare iar pun probleme. Mergem în concediu şi copilul nu poate mânca şi el creveţi pentru că face puseu. Apropo de concediu, vara le este mai bine copiilor cu dermatită atopică şi este foarte bine să mergem cu ei la mare. Cura heliomarină este benefică. Când începe sezonul rece, manifestările se agravează.

Pe partea alimentară, fructele acide, precum lămâile sau portocala, roşiile, mâncarea picantă, aditivii – partea ascunsă, sunt iar factori care declanşează puseele şi le întreţin.

Copilul merge la grădiniţă, merge la şcoală, mănâncă, ar trebui să aibă un regim special, dar la noi se practică mai greu acest regim special în învăţământul de stat.

Totuşi, vreau să subliniez, pentru părinţii bebeluşilor, că nu există dovezi ştiinţifice care să indice că diversificarea ar fi în vreun fel asociată cu evoluţia sau apariţia dermatitei. Am avut mămici – şi nu una – care mi-au zis aşa: „Mi-a spus doctorul că am diversificat copilul prea repede şi de aceea a apărut”. Am mămici care întreabă dacă pot începe diversificarea. Pentru o mamă e important să ştie acest lucru.

R: La ce alţi factori de risc trebuie să fie atenţi adulţii cu DA sau părinţii copiilor cu DA?

R. D.: Chiar şi când aleargă prin iarbă, buruienile expun copilul unui risc suplimentar de declanşare a unui puseu.

Apoi este fumatul. Suntem un popor care fumează mult, iar fumatul pasiv dăunează. Părinţii nu ştiu, fumează în bucătărie, în balcon, copilul se duce în acest mediu şi fumatul chiar are un efect asupra pielii lui.

Dacă avem un copil cu dermatită atopică, nu ar fi indicat să îi luăm o pisică pentru că părul de pisică îl afectează mai rău decât părul de câine, de exemplu. E demonstrat prin studii că declanşează cel mai frecvent un puseu de dermatită.

De asemenea, mucegaiul şi acarienii sunt factori agravanţi. Iar noi trăim într-o ţară unde, din păcate, sunt încă mulţi copii care stau într-o casă cu mucegai. Mulţi părinţi nici nu se gândesc că de acolo poate apărea dermatita.

R: Cum putem trăi cu această boală, din moment ce nu se vindecă?

R. D.: Primul pas este îngrijirea pielii. Pe înţelesul tuturor, în dermatita atopică, bariera de apărare a pielii e distrusă. Aşadar, trebuie să urmăm mai multe etape. Acestea sunt: îngrijirea pielii, eliminarea factorilor care declanşează sau agravează puseul şi tratamentul specific prescris de echipele medicale.

Părinţii unui copil cu dermatită sau adultul afectat trebuie să înţeleagă că îngrijirea pielii trebuie să fie constantă, nu doar în momentul puseului, când pacientul începe să dezvolte leziuni.

R.: Aici apare o problemă privind costurile. Pentru persoanele cu venituri mici, produsele pot fi inaccesibile.

R.D.: Într-adevăr, gama de produse de îngrijire din farmacie sunt destul de costistitoare. Există şi produse mai accesibile, din gama baby, care se găsesc în supermarketuri şi pot fi folosite. Dar aşa este, există produse dermatocosmetice scumpe, părinţii dau pe o cremă şi un gel de duş 100-150 lei. Nu le putem contesta eficienţa, am avut bebeluşi pe care i-am scos din puseu doar cu cremă şi gel de duş. Dar pentru cei cu venituri mici, este un efort considerabil. Iar Casa de Asigurări de Sănătate nu are pe lista de produse compensate cremele de îngrijire a pielii, ci doar cremele-tratament. Chiar şi acelea sunt foarte puţine.

Pentru prurit, adică pentru mâncărimile acestea care creează un disconfort intens şi afectează somnul, există multe unguente, mixturi cu efect bun, topicele antipruriginoase, dar nici ele nu se află pe lista medicamentelor compensate. Dar ele sunt un adjuvant important, au efect bun şi lasă persoana afectată să doarmă, să se odihnească.

R: Sunt contraindicate băile dese la persoanele cu DA?

R. D.: Nu sunt contraindicate, dar băile trebuie să fie scurte şi nu cu apă fierbinte. Putem pune un ulei de baie în cadă pentru efectul emolient, iar după baie trebuie hidratată pielea cu o cremă cu acelaşi efect.

Folosim un săpun cu PH neutru, fără parfum. Dacă suntem depăşiţi de situaţie şi apar leziuni mai severe, trebuie consultaţie. Cea mai indicată este o vizită la dermatolog.

R: Ce soluţii există pentru aceste leziuni severe?

R. D.: Cortizonul local este extrem de eficient în puseul de dermatită atopică. Dar trebuie aplicat cu mare atenţie, pe o perioadă limitată, din cauza efectelor adverse. Pe termen lung, afectează serios pielea. Trebuie folosit doar la indicaţia medicului!

Există şi terapia imunomodulatoare, bazată pe inhibitori de calcineurină. Unul este pe lista de medicamente compensate pentru formele moderate şi severe, se eliberează pe bază de prescripţie medicală.

În dermatita atopică, unul dintre riscuri este infectarea leziunilor cu Stafilococcus Aureus. Acesta, pe pielea uscată, distrusă, cu fisuri, intră în piele şi atunci e nevoie de topice cu antibiotic.

Mai este şi tratamentul sistemic – cu tratamente orale, pastile, siropuri – plus injecţii. Cu antihistaminice, unele au şi efect sedativ şi ajută pacientul să se odihnească, cu corticoterapia sub formă de pastile, în pusee, tot cu indicaţie strictă şi pe o perioadă limitată.

Ce trebuie să înţelegem este că dermatita atopică este o boală cu perioade de remisie şi perioade în care explodează. Iar tratamentul este în consecinţă.

R: Spuneaţi la început că se studiază mult metode noi de tratament. Avem semnale încurajatoare?

R. D.: Sunt foarte multe studii în desfăşurare pe parte de tratament. Avem tot mai multe congrese dedicate exclusiv acestei boli şi sunt convinsă că viitorul arată bine. Da, există semnale bune. Din 2017 s-a introdus terapia biologică. Deocamdată se foloseşte doar la adulţi, însă sunt deja studii în fază avansată pentru copii şi partea bună e că va fi şi topică, adică se va putea aplica pe piele. În prezent, se administrează doar sub formă injectabilă.

R: Ce presupune această terapie biologică?

R.D.: DA este o boală autoimună, inflamatorie. Se produc nişte proteine în exces în pielea persoanelor cu dermatită atopică. Aşa că s-au dezvoltat nişte anticorpi monoclonali care să inhibe aceste proteinele. Este o terapie foarte utilizată în psoriazis, este chiar decontată de Casa de Asigurări, fiind destul de costisitoare. Iar unul dintre aceşti anticorpi este folosit, în ultimii ani, şi pentru dermatita atopică la adulţi, cu rezultate foarte bune. Aşadar, viitorul arată bine.

Dermatita atopică afectează 10-20% dintre copii şi 1-3% dintre adulţi. Unele studii spun că până la 7% dintre adulţii din Europa ar putea fi afectaţi de această boală. 30% dintre ei manifestă simptome moderate şi severe.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS